O industrie obscură a explodat în tăcere: companii precum Multiformat (Norvegia) și Cultpix folosesc inteligența artificială pentru a genera conținut pornografic cu femei reale - unele decedate, altele în viață - din imaginile publice ale anilor '70. Furia globală care a urmat a scos la iveală o realitate incomodă: nimeni nu știe exact cum să oprească asta.

Conform Futurism, valul de indignare a izbucnit în jurul unor scurtmetraje generate cu AI care recreează în mod explicit femei reale din deceniile trecute, printre care proiectul Sh(AI)ved, bazat pe un magazin erotic din 1976. Aceste materiale circulă pe platforme specializate și prin canale obscure, exploatând imaginile publice ale unor persoane care nu și-au dat niciodată consimțământul pentru un astfel de uz. Problema centrală nu este doar morală - este structural legală. Legislația privind deepfake-urile pornografice variază masiv de la o țară la alta, iar în multe jurisdicții, legile existente nu acoperă explicit cazurile în care AI generează conținut sintetic bazat pe asemănarea cu o persoană reală, mai ales dacă acea persoană este decedată. Drepturile de imagine după deces sunt reglementate diferit în SUA față de Europa, iar companiile care operează aceste servicii se ascund adesea în spatele unor structuri offshore imposibil de urmărit. Instrumentele AI folosite sunt, în cele mai multe cazuri, modele open-source sau versiuni modificate ale unor modele comerciale, antrenate pe date care includ imagini colectate fără consimțământ. Producerea materialului durează minute. Ștergerea lui - dacă devine virală - poate dura ani.

Ceea ce face acest scandal deosebit de revelator este că nu e un fenomen izolat, ci un simptom al unui decalaj structural între viteza tehnologiei și capacitatea instituțiilor de a răspunde. Nu este prima dată când AI-ul este folosit pentru a crea conținut sexual nonconsensual - fenomenul deepfake pornografic există de la sfârșitul anilor 2010, când fețele celebrităților au început să fie suprapuse pe corpuri din filme pentru adulți. Dar acum, calitatea a explodat, costul a scăzut aproape de zero, iar accesul este universal. Ceea ce era nevoie de echipă specializată și zile de calcul în 2019 se poate face azi în câteva minute pe un laptop de consum. Cazul femeilor din anii '70 este particular și din alt motiv: exploatează o epocă în care femeile au apărut în fotografii publice fără să anticipeze că imaginile lor vor putea fi weaponizate zeci de ani mai târziu de algoritmi pe care nici măcar nu îi pot concepe.

Întrebarea care rămâne deschisă este dacă legiuitorii vor reuși să recupereze decalajul. SUA a adoptat în mai 2025 prima lege federală în domeniu, Take It Down Act, sub care doi bărbați au fost arestați pe 21 mai 2026, iar Uniunea Europeană lucrează la reglementări în cadrul AI Act. Dar aplicarea rămâne o problemă uriașă atâta timp cât platformele care găzduiesc astfel de conținut operează în afara jurisdicțiilor cu legi clare. Rămâne de văzut dacă presiunea publică din jurul acestui scandal va fi suficientă pentru a accelera procesul legislativ sau dacă, ca în atâtea alte cazuri, indignarea se va stinge înainte ca regulile să fie scrise. S-ar putea ca singura soluție pe termen scurt să vină din interior: platformele mari de AI care să refuze să furnizeze infrastructura necesară acestor aplicații.