Un subiect cât se poate de serios a ajuns în discuție într-un format care, de obicei, trăiește din glume. În episodul 35 din Internet Bârfe, Speak și Florin Ristei au vorbit despre un schimb de atacuri cibernetice între Rusia și Ucraina, soldat cu mesaje false de alertă nucleară trimise direct pe telefoanele oamenilor.

Florin Ristei a deschis subiectul într-un mod cât se poate de direct: "Interesant. Ai văzut atacul cibernetic de aseară la rușii cu ucrainenii?". De acolo, a explicat pe scurt ce s-a întâmplat: "Rușii au dat un atac cibernetic în Ucraina și au primit toată lumea pe telefon cu urmează atac nuclear."

Ristei a citit apoi detaliile, iar ele sunt foarte concrete. "Duminică seara la 22.47, aplicația ucraineană oficială Air Alert a emis un avertisment despre o amenințare cu radiații și ulterior o amenințare chimică la adresa Kievului", a precizat el. Practic, oamenii care foloseau aplicația oficială de alertare, aceeași pe care se bazează zilnic pentru avertismente reale, au primit notificări despre pericol radioactiv și, imediat după, despre un pericol chimic în zona capitalei.

Florin Ristei a mai spus că forțele ucrainene au comunicat ulterior că alerta era falsă și că fusese transmisă de persoane neautorizate, deci nu era vorba despre o informație venită de la autorități.

Partea a doua a poveștii, tot în relatarea lui Ristei, arată că răspunsul nu a întârziat. La două ore distanță, hackerii ucraineni au procedat identic, trimițând alerte false populației din Rusia. Prin intermediul unei aplicații a Ministerului Situațiilor de Urgență, rușilor li s-a transmis că ar fi fost lansate drone cu focoase nucleare și că trebuie să se adăpostească în subteran, cu provizii pentru trei săptămâni.

Detaliul cu proviziile pentru trei săptămâni este, probabil, cel care transformă o notificare de telefon într-un moment de panică reală. Nu e doar un avertisment, e o instrucțiune foarte clară, cu un orizont de timp care sugerează că lucrurile sunt grave și de durată.

Speak a reacționat spunând că nici nu vrea să se gândească la un asemenea moment. Motivul invocat de el este simplu și, totodată, incomod: dacă ar primi un astfel de mesaj pe telefon, nu ar ști pe cine să sune sau unde să se ducă. Nu e o glumă de podcast, ci exact genul de constatare pe care o are oricine se gândește, măcar pentru o secundă, ce ar face concret în primele minute după o alertă de acest tip.

Discuția celor doi atinge, fără să insiste pe asta, o problemă care depășește contextul războiului: încrederea în canalele oficiale de alertare. Aplicațiile de acest fel funcționează exact pentru că oamenii le cred pe cuvânt. În momentul în care cineva reușește să trimită prin ele un mesaj fals, efectul nu este doar panica de moment, ci și îndoiala care rămâne data viitoare, când alerta ar putea fi reală.

Iar reacția lui Speak rezumă destul de bine poziția omului obișnuit în fața unui astfel de scenariu: nu lipsa informației este problema, ci faptul că informația vine brusc, fără context și fără un plan. Două ore au fost de ajuns pentru ca aceeași metodă să fie folosită de ambele părți, iar în ambele cazuri cei care au primit mesajele au fost civili cu telefonul în mână.