Armenia se îndreaptă spre alegeri parlamentare cu un scenariu care amintește de cele mai tensionate momente ale Războiului Rece: pe de o parte, premierul Nikol Pașinian pariază pe apropierea de Occident și de Uniunea Europeană, iar pe de altă parte, Moscova exercită o presiune din ce în ce mai vizibilă pentru a readuce Erevanul în sfera sa de influență.

Conform BBC, premierul Nikol Pașinian caută un al treilea mandat în contextul unui suport popular în scădere pe plan intern, chiar dacă politica sa externă pro-occidentală i-a adus recunoaștere internațională. Opoziția principală vine din partea unui partid cu legături declarate față de capitalul și influența rusă: miliardarul de origine russo-armeană Samvel Karapetyan conduce formațiunea Strong Armenia, ai cărei susținători au ieșit în stradă în număr mare cu steaguri și pancarte.

Armenia a traversat în ultimii ani o transformare geopolitică remarcabilă. După înfrângerile militare din Nagorno-Karabakh - în 2020 și 2023 - și după ce Rusia a refuzat să intervină în sprijinul Erevanului în ciuda alianței formale din cadrul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), Pașinian a tras concluzii dure. Guvernul său a suspendat participarea la OTSC, a deschis negocieri cu Uniunea Europeană pentru un acord de parteneriat și a acceptat o misiune de monitorizare a UE la granița cu Azerbaidjanul. Acești pași au iritat profund Kremlinul, care vede Armenia ca un teritoriu strategic în Caucazul de Sud.

Pentru Rusia, pierderea Armeniei ar reprezenta mai mult decât o înfrângere simbolică. Moscova menține o bază militară la Gyumri, cel de-al doilea oraș ca mărime al Armeniei, și a controlat timp de decenii infrastructura energetică a țării. Influența economică rusă rămâne semnificativă, iar diaspora armeană din Rusia constituie un vector suplimentar de presiune. În acest context, scrutinul devine o bătălie prin procură între două viziuni geopolitice incompatibile.

Pentru securitatea regională, mizele sunt considerabile. O Armenie ancorată în parteneriate cu UE și cu instituțiile euro-atlantice ar schimba fundamental echilibrul din Caucazul de Sud, o regiune în care Rusia, Turcia și Azerbaidjanul concurează activ pentru influență. Totodată, un astfel de rezultat ar trimite un semnal puternic Georgiei și Moldovei - țări care și ele navighează tensiunea dintre apropierea de Vest și presiunile din Est.

Pentru diaspora armeană din România - comunitate cu rădăcini istorice adânci, prezentă mai ales în București, Constanța și alte orașe - alegerile din Erevan nu sunt un eveniment îndepărtat. Mulți armeni din România mențin legături familiale și economice strânse cu țara de origine, iar rezultatul scrutinului va determina în ce direcție va evolua statul armean: spre o integrare treptată în structurile euro-atlantice sau spre o reorientare spre dependența față de Moscova.

Rămâne de văzut dacă Pașinian va reuși să mobilizeze suficient electoratul urban, tânăr și pro-occidental, pentru a contracara campaniile finanțate din exterior. S-ar putea ca această rundă electorală să fie cea mai decisivă din istoria recentă a Armeniei - un moment în care o națiune mică, înconjurată de puteri cu interese opuse, trebuie să aleagă de ce parte a istoriei vrea să stea.