AI-ul nu e gratuit. Fiecare prompt pe care îl trimiți lui ChatGPT, fiecare imagine generată în Midjourney, fiecare recomandare Netflix calculată de un algoritm - toate consumă energie electrică din ce în ce mai multă. Conform datelor citate de TechCrunch, centrele de date din Statele Unite urmează să consume de patru ori mai multă electricitate până în 2035 față de nivelul actual. E o cifră care ar trebui să ne oprească din scrollat.

Ca să înțelegem amploarea: un singur centru de date modern poate consuma la fel de mult ca un oraș mediu. În 2024, centrele de date consumau deja aproape 1-2% din totalul energiei electrice mondiale. Proiecțiile pentru 2035 mută această cifră într-un teritoriu cu adevărat alarmant - și asta în condițiile în care cererea de servicii AI nu dă semne de încetinire. Dimpotrivă, fiecare lansare de model nou, fiecare funcție AI integrată în telefoane, laptopuri sau mașini adaugă strat după strat la această cerere energetică.

The Verge a publicat recent o analiză amplă despre impactul de mediu al GPU-urilor - cipurile care fac posibil AI-ul - subliniind că modul în care te raportezi la consumul energetic al inteligenței artificiale schimbă fundamental modul în care te raportezi la calculatoare în general. Practic, fiecare device conectat la un serviciu cloud bazat pe AI devine un participant indirect la acest consum masiv.

Marile companii tech - Microsoft, Google, Amazon, Meta - au anunțat investiții de zeci, uneori sute de miliarde de dolari în infrastructură de centre de date pentru anii următori. Microsoft a semnat acorduri pentru energie nucleară tocmai pentru a-și alimenta centrele de date din SUA. Google construiește facilități noi pe mai multe continente. Toate aceste capacități nou create vor trebui alimentate cu electricitate, iar rețelele actuale de distribuție nu sunt pregătite pentru un salt de patru ori față de nivelul actual.

Pentru Europa, situația capătă o dimensiune economică directă. Blocul comunitar importă deja energie și se confruntă cu prețuri volatile, parțial ca urmare a efectelor războiului din Ucraina asupra piețelor de gaz. Dacă cererea de electricitate explodează din cauza centrelor de date - o bună parte dintre ele amplasate în Irlanda, Olanda, Germania sau Suedia - presiunea pe rețelele europene va crește semnificativ. Irlanda, spre exemplu, găzduiește o concentrație uriașă de centre de date ale companiilor americane și s-a confruntat deja cu avertismente din partea operatorilor de rețea privind capacitatea insuficientă.

Pentru România, conexiunea e mai puțin directă, dar reală. Prețurile la electricitate în piața europeană sunt interconectate prin mecanisme comune de tranzacționare. O cerere crescută în Europa de Vest se reflectă, cu un decalaj, și în prețurile pe care le plătesc consumatorii din România. În plus, există discuții la nivel european despre amplasarea de noi centre de date în regiuni cu energie mai ieftină - inclusiv în Europa Centrală și de Est.

Există și o altă față a monedei: centrele de date reprezintă investiții masive și locuri de muncă bine plătite. Unele companii investesc serios în energie regenerabilă pentru a-și alimenta infrastructura, ceea ce poate accelera tranziția energetică în regiunile unde se amplasează. Totuși, ritmul în care se construiesc capacități regenerabile rămâne, deocamdată, mult în urma ritmului în care crește cererea generată de AI.

Rămâne de văzut dacă eficiența energetică a noilor generații de cipuri va reuși să compenseze parțial creșterea cererii - cercetătorii lucrează la procesoare specializate care fac calcule AI cu un consum mai mic. Dar s-ar putea ca aceste câștiguri de eficiență să fie devorate de efectul de rebound: cu cât AI devine mai ieftin de rulat, cu atât mai mult îl folosim. Factura, în orice caz, nu dispare - ea se mută în prețul la curent, în emisiile de carbon și în presiunea tot mai mare pe infrastructura energetică a planetei.