Alegerile intermediare din Statele Unite bat la ușă, iar mulți americani au o nouă sursă de informare despre vot: chatboții AI. Problema e că aceștia livrează, cu o încredere de-a dreptul amuzantă, informații politice greșite exact când contează cel mai mult.

Conform Futurism, care citează o investigație recentă a Washington Post, principalele chatboturi AI oferă informații grav eronate utilizatorilor care le cer ghiduri de vot pentru midterms. Cu alte cuvinte, ai o unealtă care sună ca un expert civic, dar care se comportă ca un coleg care a dat din cap la prezentare fără să fi citit nimic.

Exemplele din analiza Washington Post sunt cât se poate de concrete. Când jurnaliștii i-au cerut lui ChatGPT să creeze un ghid de vot pentru toate cursele și candidații relevanți pentru un rezident din Missouri, chatbotul a adăugat un loc în Senat care nici măcar nu e în joc la aceste alegeri. Un test similar, pentru un rezident din Wyoming, a mers și mai departe: chatbotul a prezentat politicieni locali, care candidează în alegeri municipale, drept candidați pentru funcții federale.

Nu a fost vorba de o greșeală izolată. Washington Post a testat șase chatboți populari, folosind câte o adresă din fiecare comitat american, și a analizat peste 3.000 de ghiduri de vot generate de AI, iar informațiile false apăreau frecvent. Sursa greșelilor duce de multe ori spre alte site-uri generate tot de AI. Chatboții își mănâncă propriul gunoi digital și îl servesc mai departe ca informație electorală autoritară. E un fel de telefon fără fir, doar că la capătul lanțului stă un om care vrea să afle unde votează și pentru cine.

Cifrele sunt greu de ignorat. Potrivit analizei, chatboții nu au reușit să identifice districtul congresional corect pentru o adresă exactă în 48% din cazuri. Iar dintre cei care au dat un răspuns, 22% au greșit. Pentru o întrebare care sună banal («în ce district locuiesc?»), rata de eșec e uriașă, pentru că districtul determină ce nume apar pe buletinul de vot.

De ce contează asta mai mult decât o greșeală obișnuită de chatbot? Pentru că informația electorală are o particularitate: e perisabilă și locală. Un răspuns greșit despre un film nu schimbă nimic. Un răspuns greșit despre cine candidează într-un district poate duce un om la urne cu un ghid imaginar. În plus, chatboții nu spun «nu sunt sigur». Livrează lista cu aceeași siguranță cu care ar recita alfabetul, iar utilizatorul nu are cum să deosebească faptele de ficțiune fără să verifice sursele oficiale. Ceea ce, evident, anulează o bună parte din motivul pentru care a întrebat un chatbot de la început.

Există și o veste mai liniștitoare. Un sondaj Pew Research Center de la sfârșitul lui octombrie arată că doar 8% dintre alegătorii americani spun că au folosit un chatbot AI, precum ChatGPT, Copilot sau Gemini, pentru a căuta informații legate de vot. Cu alte cuvinte, marea majoritate încă își ia informațiile din alte surse, iar paguba directă rămâne, deocamdată, limitată.

Publicația Futurism notează însă, cu un strop de rezervă, că scenariul ideal ar fi ca zero alegători dintr-o țară să primească dezinformare electorală generată de AI. În 2026, concluzia lor e că trebuie să ne mulțumim cu ce avem, adică cu un procent mic care riscă să crească pe măsură ce chatboții devin reflexul implicit al oricărei căutări.

Până atunci, regula de bun-simț rămâne aceeași și sună aproape demodat: pentru date despre vot, adică unde votezi, cine candidează și în ce district te afli, merită verificate site-urile autorităților electorale, nu răspunsul fluent al unui model de limbaj. Un chatbot poate scrie un eseu elegant despre democrație, dar la capitolul practic, adică adresa secției de votare, îl poți prinde nepregătit.