Un caz suspect de ciumă pneumonică, apărut într-un oraș siberian, a ajuns să țină în alertă experți din mai multe țări. Specialiștii spun că, dacă infecția e confirmată, ea ar putea ieși destul de repede din Rusia. Deocamdată, confirmarea oficială lipsește, iar versiunile despre ce s-a întâmplat de fapt se bat cap în cap. (Vezi și [articolul anterior pe acest subiect](/ciuma-pneumonica-ucide-un-angajat-de-laborator-in-rusia).)

Victima este Daria Shipilova, o laborantă de 28 de ani, care a murit după ce s-a îmbolnăvit grav în urma unui incident de laborator. Presa rusă relatează că femeia ar fi intrat în contact cu bacteria care provoacă ciuma (Yersinia pestis), aceeași care a ucis milioane de oameni în Evul Mediu. Conform acelorași relatări, totul ar fi pornit de la o eprubetă spartă în laborator. Femeia lucra la Institutul Antipestă de Cercetare din Irkutsk.

Agenția rusă de sănătate publică, Rospotrebnadzor, spune însă altceva. Potrivit ei, decesul s-ar datora unei „pneumonii de etiologie necunoscută”, iar instituția afirmă că nu a găsit dovezi că femeia ar fi fost infectată cu bacterii legate de munca ei. Ceea ce nimeni nu contestă este măsura luată de autorități: o carantină strictă a spitalelor, iar circa 197 de persoane care au intrat în contact cu Daria au fost identificate, dintre care 189 se află sub observație medicală. Toți contacții au, deocamdată, teste negative și nu prezintă simptome. Autoritățile au deschis și o anchetă penală pentru încălcarea normelor de siguranță în laborator.

Forma pneumonică este cea mai periculoasă formă de ciumă, pentru că atacă plămânii și se poate transmite de la om la om. Vestea bună este că se poate trata cu antibiotice, dar doar dacă e depistată la timp. Tocmai aici apare îngrijorarea experților: într-un caz neclar și cu informații puține, timpul contează enorm.

Dr. Andrew Weber, fost oficial al Departamentului Apărării al SUA, care a vizitat laboratoare din fosta Uniune Sovietică, a explicat pentru The US Sun cât de serios trebuie luat riscul. „Dacă e ciumă pneumonică, care se răspândește prin aer, s-ar putea răspândi destul de repede”, a spus el. A adăugat că, dacă ar fi autoritate de sănătate publică în Londra, ar monitoriza zborurile și pasagerii care vin din regiune și i-ar verifica în aeroporturi.

Primele reacții concrete din regiune au venit deja. Kârgâzstan, Kazahstan, Uzbekistan și Mongolia au înăsprit controalele sanitare și de carantină la frontieră, potrivit acelorași surse (UNILAD/The US Sun). Sunt mutări de precauție, dar arată cât de atente sunt capitalele din regiune, cu atât mai mult cu cât Kârgâzstan nici măcar nu se învecinează direct cu Rusia.

Weber a recunoscut totuși un lucru care poate liniști parțial: Rusia se pricepe la carantine. „În stil tipic sovietic, sunt foarte buni la carantină”, a spus el. „Izolează oamenii în spitale ca să se asigure că ceea ce a provocat moartea ei nu se răspândește mai departe.” Statul autoritar, a mai explicat el, are o capacitate de izolare mult mai bună decât lumea democratică.

Laboratoarele rusești au însă și un trecut greu de ignorat. Regimul lui Putin a moștenit practica sovietică de a colecta probe din boli mortale pentru a le studia. „Au făcut multă muncă adunând tulpini de la rozătoare și purici, sporind rezistența la antibiotice și selectând tulpini rezistente la mai multe antibiotice”, a spus Weber. Cele mai periculoase tulpini, a adăugat el, au ajuns în programul sovietic de arme biologice.

Ce îl neliniștește cel mai tare pe Weber nu e însă boala în sine, ci comunicarea. „Lipsa informațiilor este foarte îngrijorătoare”, a spus el. „Putin este un mincinos de profesie și ei acoperă lucrurile care îi fac să arate rău. Deci nu m-ar surprinde ca asta să fie procedura normală.” Faptele par să-i dea o parte de dreptate: autoritățile din Baikalsk au emis un avertisment de sănătate după apariția informațiilor, dar l-au retras ulterior.

Confuzia se vede și la nivel oficial. Guvernatorul regiunii vecine Buriatia, Alexei Țîdenov, a confirmat inițial că Daria a murit de ciumă, apoi și-a editat postarea și a scris că ar fi „putut muri de ciumă”. Anna Popova, medicul sanitar-șef al Rusiei, a ajuns în regiune după ce cazul a ieșit la iveală, dar, potrivit presei ruse, nu a explicat până acum ce măsuri de urgență au fost puse în aplicare.

Simon Clarke, profesor asociat de microbiologie celulară la Universitatea Reading, a oferit o explicație simplă pentru tăcerea Moscovei. „Acoperă lucrurile pentru că le e rușine”, ar fi spus el. „Arată rău, arată amatoricesc, nu e ceva ce se întâmplă într-o țară dezvoltată cum trebuie.”

Din Occident, semnalele sunt prudente, dar atente. Secretarul de stat american Marco Rubio a spus că SUA urmăresc și monitorizează situația îndeaproape, precizând că aceasta „nu e motiv de alarmă, ci de atenție”. Președintele Donald Trump a mers mai departe și a oferit ajutor: „Oricine are o astfel de problemă, suntem mereu dispuși să ajutăm”, a declarat el, potrivit CNN.

Ce înseamnă toate acestea pentru restul lumii? Deocamdată, nimic confirmat: nu există un diagnostic oficial de ciumă, ci doar o moarte suspectă, o carantină și multe versiuni contradictorii. Rămâne de văzut dacă laboratoarele vor scoate la iveală rezultate clare sau dacă lipsa de transparență va continua. În epidemii, informația la timp valorează cât antibioticele, iar dacă Moscova nu o oferă, restul lumii va trebui să rămână atent la evoluția situației, chiar dacă scenariul cel mai rău ar putea să nu se întâmple niciodată.