Departamentul pentru Securitate Internă al SUA (DHS), prin agenția CBP (Customs and Border Protection), a lansat un program neobișnuit: angajează contractori privați - descriși de WIRED drept «vânători de recompense» - cu misiunea de a localiza și fotografia locuințele persoanelor deportate în țările lor de origine. Programul, dezvăluit de jurnaliștii de la WIRED, nu este unul de simplă supraveghere, ci vizează explicit recuperarea amenzilor de imigrare: CBP a emis amenzi totalizând 423 de milioane de dolari față de aproximativ 66.387 de persoane deportate, la tariful de 998 de dolari pe zi. Contractele, în valoare de 9 milioane de dolari pe doi ani, fac parte dintr-un serviciu oficial denumit «Tracing and Payment Recovery Services» - cu alte cuvinte, colectare de datorii aplicată politicii de imigrație.

Conform WIRED, CBP a scos la licitație contracte pentru identificarea adreselor foștilor migranți deportați, inclusiv colectarea de imagini fotografice ale proprietăților unde aceștia locuiesc în prezent. Contractorii sunt instruiți să opereze în special în Mexic, Honduras și Guatemala, ceea ce înseamnă că activitatea lor depășește granițele jurisdicției americane. Un detaliu esențial pentru înțelegerea acestui program: DHS promisese inițial că amenzile vor fi iertate dacă persoanele vizate se auto-deportau voluntar prin aplicația CBP Home. Acum, autoritățile îi urmăresc și îi localizează oricum, inclusiv pe cei care au urmat această procedură. Practic, statul american plătește oameni să adune informații despre cetățeni ai altor state, pe teritoriul acelor state, fără a implica neapărat autoritățile locale în proces.

Ceea ce face acest program distinct față de supravegherea clasică a imigrației este faptul că acțiunea se desfășoară dincolo de granițele SUA, angajând actori privați în locul agențiilor guvernamentale tradiționale. Este o externalizare a urmăririi transfrontaliere - un model care amintește de tacticile folosite de agențiile de colectare a datoriilor sau de investigatorii privați, aplicate acum în domeniul politicii de imigrație. Organizațiile pentru drepturile omului avertizează că un astfel de program poate expune deportații la riscuri suplimentare: odată ce informațiile despre locuința lor ajung într-o bază de date americană, nu există garanții clare privind modul în care vor fi folosite sau cine va mai avea acces la ele. Mai mult, colectarea de date despre persoane în afara jurisdicției SUA, fără consimțământul lor și fără notificarea guvernelor locale, intră într-o zonă juridică extrem de neclară din perspectiva dreptului internațional.

Rămâne de văzut cum vor reacționa guvernele din Mexic, Honduras și Guatemala atunci când vor afla că operatori privați angajați de statul american le fotografiază cartierele și locuințele cetățenilor proprii. S-ar putea ca unele state să considere aceste activități drept o încălcare a suveranității naționale sau chiar o formă de spionaj economic și social. Programul CBP ilustrează o tendință mai largă a administrației Trump de a folosi contractori privați pentru a extinde capacitățile de urmărire dincolo de ceea ce agențiile federale pot face în mod direct - o practică care reduce transparența și face mai dificilă tragerea la răspundere. Deocamdată, detaliile complete ale contractelor și amploarea exactă a programului nu sunt publice, iar DHS nu a oferit un comentariu detaliat pentru WIRED.