Trump a luat-o pe coaja la alegerile de midterm, democratii preluand controlul atat in Senat, cat si in Camera Reprezentantilor. Democratii au ajuns la cel putin 54-44 in Senat, castigand sapte locuri de la republicani, si au o majoritate larga in Camera, cu cel putin 231 de locuri, potrivit Ballotpedia. Practic, un tsunami democrat care a schimbat complet harta politica din Congresul american.

Si aici intervine partea interesanta pentru noi, europenii. Reactiile din Europa dupa acest rezultat au fost mixte. Unii oficiali au salutat rezultatul cu speranta, printre ei Sophie Wilmes, vicepresedinta Parlamentului European, Pedro Sanchez si Radoslaw Sikorski. Altii au cerut prudenta: ministrul german al apararii, Boris Pistorius, a spus ca nu se stie ce va face presedintele american de aici incolo, iar francezul Roland Lescure a atras atentia ca Trump ramane in continuare la comanda politicii externe americane, indiferent de rezultatul de la Congres.

Politico Europe scria pe 1 noiembrie ca cel putin cinci diplomati NATO se tem ca Trump va accelera retragerea trupelor americane din Europa, pe fondul unei revizuiri a prezentei militare a SUA pe continent, asteptata sa fie finalizata pana in decembrie. Europarlamentarul german Bernd Lange a descris situatia printr-o imagine sugestiva, cea a unui "angry duck", a unei rate furioase care s-ar putea agita si mai tare pe plan extern tocmai din cauza presiunii interne. Ideea vehiculata e simpla: cand un presedinte pierde teren acasa, cauta victorii vizibile in politica externa, iar Europa stie deja ca a fost tinta presiunilor lui Trump pe multiple fronturi, de la comert la aparare si la relatia cu NATO.

Pentru Romania, legatura concreta e tocmai aceasta revizuire a fortelor americane in Europa, care ar putea redesena prezenta militara din regiune inclusiv pe flancul estic. Logica din spate e ca un Trump slabit in Congres, cu mai putina libertate de miscare legislativa interna, s-ar putea concentra si mai tare pe dosarele internationale, unde presedintele american are traditional mai multa autonomie de decizie, fara sa mai depinda atat de mult de un Congres ostil.

Pentru Romania, asta inseamna ca urmatoarele saptamani si luni trebuie urmarite cu atentie. Orice discutie despre prezenta militara americana in regiune, despre relatia transatlantica sau despre comertul cu SUA ar putea capata o tenta diferita in acest context nou. Nu e panica, dar e un semnal clar ca liderii europeni ar trebui sa fie pregatiti de scenarii in care Washingtonul vine cu cereri mai dure, nu mai blande.

Pe scurt, desi la prima vedere infrangerea lui Trump la midterms ar parea o veste buna pentru cei care sperau la o relaxare a presiunii americane asupra Europei, realitatea geopolitica poate fi inversa. Un presedinte cu mai putina putere acasa cauta adesea sa compenseze afara, iar Europa, Romania inclusiv, e direct in linia de impact a acestei ecuatii. Ramane de vazut in zilele urmatoare cum se vor contura exact aceste miscari si ce vor insemna ele concret pentru politicile europene si pentru pozitia Romaniei in acest puzzle transatlantic.