Florida a devenit primul stat din Statele Unite care dă în judecată OpenAI, compania din spatele ChatGPT, invocând riscuri grave pentru siguranța minorilor. Acțiunea juridică, depusă la începutul lunii iunie 2026, marchează un moment fără precedent în relația dintre autoritățile americane și giganții din industria AI.

Conform Reuters, statul Florida a depus acțiunea în instanță acuzând OpenAI că a permis minorilor să acceseze conținut dăunător prin intermediul platformei ChatGPT, fără măsuri adecvate de protecție. Printre acuzele specifice invocate se numără facilitarea unor situații care au dus la atacuri armate (inclusiv un caz legat de Florida State University), încurajarea comportamentelor suicidare în rândul minorilor și crearea unei dependențe față de chatbot fără niciun mecanism de control parental. Acțiunea îl vizează atât pe CEO-ul Sam Altman în mod personal, cât și compania OpenAI, invocând responsabilitatea directă a conducerii executive pentru deciziile care au expus minorii la aceste riscuri. Procurorul general al statului Florida a susținut că OpenAI a știut sau ar fi trebuit să știe că minori folosesc platforma în mod regulat și că nu a luat măsuri proporționale cu acest risc. Acțiunea solicită atât daune financiare, cât și obligarea companiei să implementeze protecții suplimentare. Potrivit CNN, acesta este primul caz de acest gen intentat de un stat american împotriva unui furnizor major de AI generativ, ceea ce îi conferă o importanță simbolică și juridică deosebită. Până în prezent, reglementarea AI în Statele Unite a rămas fragmentată, cu inițiative federale blocate sau incomplete, lăsând statele să acționeze individual.

Dosarul din Florida ridică o întrebare mult mai largă despre cine poartă responsabilitatea când un copil de 12 ani ajunge să aibă conversații explicite cu un chatbot. Industria AI a funcționat ani de zile sub premisa că utilizatorul final e responsabil pentru ce face cu un instrument, dar instanțele par să înceapă să pună sub semnul întrebării această logică. Există un precedent relevant: statele americane au dat anterior în judecată Meta și TikTok pentru efectele platformelor lor asupra sănătății mintale a adolescenților, cu rezultate mixte în instanță, dar cu un impact semnificativ asupra politicilor companiilor vizate. În cazul AI generativ, miza e și mai mare: spre deosebire de un feed de social media, un chatbot poate produce conținut personalizat și interactiv, ceea ce îl face potențial mai dificil de controlat și mai direct în impactul său. Florida, stat condus de republicani și cunoscut pentru legislație activă în domenii controversate, a ales să acționeze pe terenul siguranței copiilor - un subiect cu suport bipartizan larg, care reduce riscul politic al deciziei.

Întrebarea dacă România ar putea urma un model similar e legitimă, deși contextul juridic e diferit. În Uniunea Europeană, AI Act - regulamentul european privind inteligența artificială, adoptat în 2024 - include prevederi specifice legate de sistemele AI cu impact asupra grupurilor vulnerabile, inclusiv minori. Autoritatea Națională pentru Protecția Datelor Personale din România ar putea, teoretic, să inițieze investigații similare în baza GDPR sau a AI Act, fără a fi nevoie de o acțiune în instanță separată. Rămâne de văzut dacă precedentul din Florida va accelera acțiuni similare în alte state americane sau va inspira autorități europene să treacă de la avertismente la dosare concrete. S-ar putea ca această acțiune să fie primul semn dintr-un val mai larg de răspundere juridică pentru companiile AI.