Franța a trecut printr-o nouă sâmbătă de proteste, iar seara a adus exact ce se temeau autoritățile: ciocniri izolate după marșuri care, în cea mai mare parte a zilei, au fost pașnice. La Paris, forțele antirevoltă au intervenit pentru a dispersa grupuri mici de manifestanți la finalul demonstrației. La Lyon, a treia metropolă a țării, și la Toulouse, în sud-vest, poliția a folosit gaze lacrimogene. La Marsilia au fost tensiuni la finalul unor proteste neautorizate, însă calmul s-a restabilit odată cu căderea nopții.

Pentru a treia săptămână la rând, străzile Franței sunt umplute de oameni nemulțumiți de costul vieții și de serviciile publice aflate sub presiune. Valul de mobilizare a început cu revolte și jafuri pe 17 octombrie, care au prins forțele de ordine descoperite și au lăsat în urmă magazine, clădiri publice și afaceri avariate în toată țara.

Ministrul de Interne, Laurent Nunez, a declarat sâmbătă, după marșuri, că poliția a avut de înfruntat «multă violență», dar că forțele de ordine și-au ținut pozițiile și au protejat centrele orașelor. A avertizat însă că ziua nu s-a încheiat: autoritățile se pregăteau pentru tulburări împrăștiate în cursul serii, pe fondul unor apeluri la insurecție lansate pentru noaptea de Halloween. «Suntem pregătiți pentru cei care caută încăierarea în seara asta și vom răspunde ferm», a spus ministrul.

Ministerul de Interne susține că «elemente radicale», dornice de distrugeri și jafuri, au încercat să se desprindă din cortegii în orașe precum Bordeaux, Toulouse, Lyon și Marsilia, dar au fost oprite de forțele de ordine. Controalele din gări și de pe drumuri au scos la iveală persoane care aveau asupra lor obiecte ce puteau fi folosite ca arme.

O grijă aparte au autoritățile pentru măștile de Halloween, care ar putea servi la ascunderea identității celor care vor să facă scandal. Nunez a promis că nu va lăsa să se repete violențele de pe 17 octombrie și a amintit că legile în vigoare permit poliției să interzică acoperirea feței atunci când ordinea publică este amenințată.

Participarea la marșuri a fost mai redusă decât în weekendurile anterioare. Potrivit Ministerului de Interne, au ieșit în stradă 320.000 de oameni în toată țara, dintre care 70.000 la Paris. Cifrele se compară cu 410.000 de participanți săptămâna trecută și 550.000 pe 17 octombrie.

Protestul reunește categorii diferite, unite de aceleași nemulțumiri. Studenților, care s-au mobilizat din septembrie, li s-au alăturat sindicatele și un contingent mai mic din mișcarea antisistem a «Vestelor galbene». Plângerile sunt aceleași: costul vieții, carburanții scumpi, inflația și guvernul președintelui Emmanuel Macron. «Economia franceză merge prost orice s-ar întâmpla, pentru că suntem conduși de un grup de incompetenți care jonglează cu miliarde, în timp ce familiile se chinuie cu câțiva cenți», a spus la marșul din Paris manifestantul Jerome Rodriguez.

În fruntea cortegiului parizian a mers liderul stângii radicale Jean-Luc Melenchon, ale cărui cifre în sondaje au crescut în ultimele săptămâni, înaintea alegerilor prezidențiale din aprilie. Cea mai înaltă instanță administrativă a Franței a menținut interdicția unui marș între piețele pariziene Nation și Bastille, respingând contestația sindicatelor. Autoritățile au autorizat în schimb un traseu pe bulevarde de la marginea estică a capitalei, departe de zonele comerciale centrale.

Momentul este delicat pentru guvern. Vineri, agenția de rating Fitch a revizuit neașteptat perspectiva datoriei franceze la negativă, un semnal al îngrijorării investitorilor față de finanțele țării. Cu o datorie publică de aproape 120% din producția economică și costuri de împrumut în creștere, guvernul minoritar al lui Macron se află sub presiunea de a reduce cheltuielile, ceea ce îi limitează marja de manevră. Promisiunile privind reforma educației și ieftinirea carburanților nu au reușit să potolească nemulțumirea.

Tinerii spun că simt că nu sunt auziți. «Când eram mic, mi se spunea că tinerii sunt viitorul», a declarat Aaron Berthier de Grandry, un elev de 15 ani din suburbia pariziană Nogent-sur-Marne, care participa sâmbătă la al treilea său weekend consecutiv de proteste. «Dacă noi, viitorul Franței, nu avem resurse, înseamnă că Franța va sfârși prin a se prăbuși.»

Costul economic se adună. Camera de Comerț estimează că pierderile comercianților în cele trei săptămâni depășesc un miliard de euro, iar alte estimări dublează suma, dacă se iau în calcul pagubele neasigurate și veniturile pierdute. Pe bulevardele comerciale pariziene, luminițele de Crăciun apărute mai devreme strălucesc în jurul vitrinelor baricadate. Printre magazinele vizate în weekendurile trecute s-au numărat unități ale unor mărci de lux precum Hermes, Louis Vuitton și Burberry.

Tulburările au ajuns să aibă și o miză politică. Ele i-au dat un avantaj liderei extremei drepte Marine Le Pen, care conduce în sondaje înaintea scrutinului de primăvară, în timp ce potențialii succesori centriști ai lui Macron rămân divizați. În plus, economia dă semne de oboseală: datele publicate vineri arată că a intrat în contracție în trimestrul al treilea.

Protestele din Franța au inspirat mișcări conduse de tineri, de tip «Gen Z», în mai multe state europene. Sâmbătă au avut loc demonstrații în mai multe orașe germane, iar în Italia s-au organizat, de asemenea, proteste.

Noaptea de Halloween a trecut fără tulburările majore la care se temeau autoritățile că s-ar putea ajunge, deși incidente izolate au continuat să fie semnalate în câteva orașe. Guvernul a ales linia dură, dar nu are bani de împărțit, iar nemulțumirile care au scos oamenii în stradă rămân deocamdată fără răspuns.