Patru ani mai târziu, povestea cu Nord Stream face un pas important. Un ucrainean pe nume Serhii Kuznețov a apărut în fața Curții Superioare Regionale Hanseatice din Hamburg, pe 14 octombrie 2026, acuzat ca ar fi fost liderul grupului de scafandri și experți în explozibili care a pus la cale explozia conductelor de gaz Nord Stream 1 și 2, din septembrie 2022. Procurorii îl acuză de complicitate la crime de război, provocarea unei explozii, distrugere de bunuri și perturbarea serviciilor publice. Ții minte scandalul de atunci? Conductele care duceau gaz rusesc direct în Germania au sărit în aer în Marea Baltică - deși, de fapt, în septembrie 2022 niciuna dintre ele nu mai transporta gaz efectiv (NS1 fusese oprit de Rusia încă din august, iar NS2 nu a intrat niciodată în funcțiune), ambele conțineau însă gaz sub presiune. Lumea întreagă s-a întrebat imediat cine a făcut-o. Rusia a dat vina pe Occident, Occidentul a dat vina pe Rusia, iar ancheta s-a întins pe ani de zile fără un răspuns clar public.

Acum însă autoritățile germane cred că au găsit măcar o piesă din puzzle. Kuznețov, în vârstă de 50 de ani și fost ofițer ucrainean, este acuzat că a fost implicat într-un plan de sabotaj care avea ca scop tăierea legăturii energetice dintre Rusia și Germania, chiar în toiul războiului din Ucraina. Procurorii susțin că a acționat în numele autorităților statului ucrainean, o acuzație pe care Kievul o neagă categoric. Dacă acuzațiile se confirmă, ar însemna că atacul nu a venit din partea Moscovei, cum a speculat multă lume la început, ci ar fi fost coordonat de structuri oficiale ucrainene.

Kuznețov neagă orice implicare în fapte. Avocatul său, Nicola Canestrini, a cerut închiderea cazului, argumentând că Nord Stream era o "armă rusească" și, prin urmare, o țintă potențial legitimă.

Cazul e urias pentru că Nord Stream nu a fost doar o conductă oarecare, ci un simbol al dependenței energetice a Europei de Rusia și un punct fierbinte geopolitic încă dinainte de război. Distrugerea ei a avut consecințe economice serioase pentru Germania și a schimbat complet harta aprovizionării cu gaz a continentului. Europa a fost nevoită să găsească alternative în viteză, de la gaz lichefiat american la alte rute de aprovizionare.

Procesul, programat să continue până în februarie 2027, promite să fie unul urmărit cu sufletul la gură de diplomați, jurnaliști și servicii secrete deopotrivă, pentru că ar putea scoate la iveală detalii despre cine a planificat exact operațiunea, cu ce bani și cu ce sprijin logistic. Implicarea unor autorități de stat ucrainene, așa cum susțin procurorii germani, face discuția politică extrem de delicată, mai ales în contextul în care Ucraina depinde masiv de sprijinul occidental în războiul cu Rusia.

Un al doilea suspect, Volodimir Juravliov, a fost arestat în Croația în timp ce lucra drept consultant la un film de la Hollywood despre Nord Stream - detaliu care a adăugat un aer aproape ireal cazului. Despre punerea sa sub acuzare am scris pe larg într-un articol din 2 iulie 2026.

Rămâne de văzut cum evoluează procesul și dacă vor apărea și alți suspecți. Cert e că misterul Nord Stream, unul dintre cele mai mari acte de sabotaj din istoria recentă a Europei, începe în sfârșit să capete un chip și un nume în sala de judecată.