Un van alb a intrat în mulțimea adunată la festivitățile Berlin Pride, ucigând cel puțin o persoană și rănind alte 16, conform BBC și Reuters. Microbuzul a pătruns în parcul Tiergarten și s-a oprit într-un copac, după care șoferul a fugit pe jos. Mai multe persoane au fost rănite cu arme albe la locul atacului, conform poliției și CNN. Poliția a declanșat imediat o urmărire intensivă în capitala germană și a cerut oamenilor să evite zona. Imaginile de la fața locului au arătat haos, sirene și cordoane de securitate - o scenă dureros de familiară pentru Germania ultimului deceniu.

Pentru a înțelege ce s-a întâmplat sâmbătă la Berlin, trebuie să dai ceasul înapoi la 19 decembrie 2016. Atunci, un camion a intrat în piața de Crăciun Breitscheidplatz din Berlin, ucigând 12 oameni și rănind zeci. A fost primul atac major de tip vehicul-armă din Germania modernă și a schimbat modul în care autoritățile gândeau securitatea evenimentelor publice. Sau cel puțin, așa ar fi trebuit să se întâmple. Reuters a publicat sâmbătă o cronologie a atacurilor cu vehicule din Germania începând cu 2016, tocmai pentru că acest tip de incident nu a rămas izolat. De atunci, țara a văzut mai multe atacuri similare - unele cu motivații teroriste, altele comise de persoane cu probleme de sănătate mintală sau cu istorii personale violente - dar toate exploatând aceeași vulnerabilitate: mulțimile deschise, adunate în spații publice, sunt aproape imposibil de protejat integral împotriva unui vehicul care accelerează brusc.

După 2016, Germania a investit în stâlpi de beton, bariere metalice și elemente de mobilier urban care să blocheze accesul vehiculelor în zonele pietonale aglomerate. Piețele de Crăciun au primit protecție fizică sporită. Dar Berlin Pride - un eveniment care adună sute de mii de participanți pe trasee lungi și în spații deschise - ilustrează exact de ce soluțiile punctuale nu sunt suficiente: nu poți transforma o metropolă întreagă într-o fortăreață. Fiecare eveniment de masă implică compromisuri între libertatea de mișcare, atmosfera festivă și securitate fizică. Iar atacatorii, fie ei motivați ideologic sau nu, știu asta.

Modelul atacurilor cu vehicule a fost «importat» în Europa dintr-un context mai larg: atacul de la Nisa, din 14 iulie 2016, în care un camion a ucis 86 de oameni pe Promenade des Anglais, a demonstrat lumii întregi că un vehicul transformat în armă poate provoca pierderi de vieți masive cu o pregătire minimă. De atunci, Europol și serviciile de securitate europene au avertizat în mod repetat că acest tip de atac rămâne extrem de greu de anticipat și prevenit, tocmai pentru că nu necesită resurse, expertiză sau o rețea complicată.

În cazul de sâmbătă, poliția din Berlin a identificat suspectul ca fiind Abdul B., în vârstă de 21 de ani, legat de cercuri islamiste din Berlin, și a emis un mandat de căutare. Ceea ce este cert, însă, e că Germania se confruntă din nou cu aceeași întrebare fără un răspuns complet satisfăcător: cum protejezi un eveniment public de masă, democratic și deschis, fără să îl transformi într-o operațiune militară?

Rămâne de văzut dacă atacul de la Berlin Pride va genera, de această dată, o dezbatere politică mai profundă despre infrastructura de securitate pentru evenimente de masă în Germania. S-ar putea ca presiunea publică să ducă la revizuirea protocoalelor de securitate la marile adunări, dar experții în securitate avertizează de ani de zile că barierele fizice singure nu pot rezolva o vulnerabilitate structurală. Atâta vreme cât există spații publice deschise și oameni care doresc să le folosească, riscul zero nu există.