Trump a anunțat că Hamas a acceptat un acord de dezarmare în Gaza, iar Trump a declarat că Israelul se va retrage treptat din teritoriu odată ce procesul va fi implementat, deși Israelul nu a comentat oficial și a transmis obiecții față de termenii anunțați. Consiliul Păcii, organismul diplomatic creat de administrația Trump pentru medierea conflictului, a calificat înțelegerea drept «istorică». Lumea a respirat ușurată. Palestinienii din Gaza - mai puțin.

Conform Al Jazeera și Reuters, acordul prevede dezarmarea graduală a Hamas în schimbul retragerii israeliene din Gaza. Trump a declarat că Israelul va părăsi teritoriul odată ce gruparea va depune armele. Consiliul Păcii a lăudat «foaia de drum spre dezarmare» ca pe un moment fără precedent în istoria recentă a conflictului. BBC raportează că atât Hamas, cât și Israelul nu au emis imediat comentarii oficiale detaliate privind termenii exacti. Detaliile complete ale acordului nu au fost făcute publice la momentul anunțului, iar cronologia exactă a retragerii israeliene rămâne neclară. Ceea ce se știe este că medierea a fost coordonată de Statele Unite, cu implicarea mai multor parteneri regionali, iar anunțul a venit în contextul unui conflict care a devastat Gaza timp de aproape doi ani.

De ce contează acest moment dincolo de titluri? Pentru că e prima dată când o mișcare armată cu influența Hamas acceptă, cel puțin în principiu, o foaie de drum spre dezarmare în cadrul unui acord mediat internațional. Precedentele din istoria conflictelor similare - IRA în Irlanda de Nord, dezarmarea FARC în Columbia - arată că drumul de la acord la implementare reală este lung, plin de obstacole și adesea se rupe pe parcurs. Congresul american și aliații europeni ai Israelului vor urmări cu atenție dacă foaia de drum rămâne pe hârtie sau devine realitate pe teren.

Însă tocmai din teren vine cea mai importantă fisură a acestui moment. Conform Al Jazeera, euforia globală față de acord nu se regăsește în rândul palestinienilor din Gaza. Aceștia ridică o întrebare simplă și brutală: acordul oprește bombardamentele de mâine? Răspunsul nu este clar. Distrugerea infrastructurii, lipsa apei, a hranei și a adăpostului continuă să fie realitatea cotidiană pentru civilii din teritoriu. Un acord politic anunțat la Washington nu înseamnă automat un armistițiu imediat pe teren. Câștigătorii vizibili ai momentului par a fi administrația Trump, care obține o victorie diplomatică de imagine, și, potențial, populația civilă israeliană care speră la o rezolvare. Perdanții cei mai greu de cuantificat sunt palestinienii obișnuiți, care au trăit sub bombe și s-ar putea să aștepte luni întregi înainte ca efectele reale ale acestui acord să fie simțite - dacă vor fi simțite vreodată.

Ce urmează depinde de un singur lucru: implementarea. Foile de drum bune au eșuat înainte în această regiune. Rămâne de văzut dacă Hamas va respecta calendarul de dezarmare, dacă Israelul va onora retragerea și dacă Statele Unite vor menține presiunea diplomatică necesară pentru ca acordul să nu devină doar un anunț de presă. S-ar putea ca adevăratul test să vină în primele săptămâni de după anunț, când primele etape concrete ale dezarmării vor trebui să se materializeze pe teren. Până atunci, Gaza rămâne un teritoriu în care speranța și scepticismul coexistă cu greu.