Fostul președinte al Kosovo, Hashim Thaci, a fost condamnat la 25 de ani de închisoare pentru crime de război, potrivit Al Jazeera. Verdictul a fost pronunțat de Camerele Specializate pentru Kosovo (KSC) de la Haga, un tribunal susținut de UE, și marchează unul dintre cele mai importante momente juridice legate de conflictul din Kosovo de la sfârșitul anilor 1990.

Thaci a fost, timp de mai multe decenii, una dintre cele mai influente figuri politice din Kosovo, atât în perioada conflictului armat, cât și ulterior, când țara și-a declarat independența față de Serbia. A fost inculpat oficial în timp ce încă îndeplinea funcția de președinte al Kosovo, iar în urma acuzațiilor a demisionat pentru a se putea apăra în fața instanței de la Haga. Procesul s-a desfășurat în fața Camerelor Specializate pentru Kosovo, instituite special pentru a ancheta acuzațiile grave legate de acea perioadă a istoriei Balcanilor, verdictul fiind pronunțat de completul prezidat de judecătorul Charles Smith.

Thaci a fost găsit vinovat pe patru capete de acuzare: omor, tortură, tratament crud și detenție arbitrară, judecătorii stabilind că este responsabil pentru 96 de omoruri, 385 de persoane deținute arbitrar, 303 torturate și 49 supuse unui tratament crud. A fost însă achitat pe alte șase capete de acuzare privind crime împotriva umanității. Procurorii ceruseră o pedeapsă de 45 de ani de închisoare. În același dosar, co-acuzații săi au primit pedepse diferite: Kadri Veseli a fost condamnat la 18 ani, Rexhep Selimi la 13 ani, iar Jakup Krasniqi la 25 de ani. Toți inculpații au drept de apel împotriva sentinței.

Verdictul a stârnit reacții puternice chiar în ziua pronunțării. În Priștina, mii de oameni s-au adunat într-o piață publică unde fuseseră instalate ceasuri de numărătoare inversă, în așteptarea a ceea ce mulți sperau că va fi o achitare. Piața s-a golit în doar câteva minute după ce verdictul de condamnare a fost făcut public. Ulterior, protestatari mascați au atacat cu pietre sediul misiunii europene EULEX. Ministrul de externe al Kosovo, Donika Gervalla-Schwarz Konjufca, a numit verdictul "teribil pentru Kosovo".

Cazul lui Thaci s-a numărat printre cele mai urmărite procese legate de conflictele din fosta Iugoslavie, alături de alte dosare care au vizat lideri militari și politici din regiune. Condamnarea sa vine la mai puțin de trei săptămâni după ce fostul comandant militar al sârbilor bosniaci, generalul Ratko Mladic, a murit în închisoare, unde executa o pedeapsă cu detenție pe viață, fiind condamnat pentru genocid (în legătură cu masacrul de la Srebrenica din 1995), crime împotriva umanității și crime de război comise în Bosnia. Cele două cazuri, deși separate, arată cât de lent, dar constant, avansează procesul de tragere la răspundere pentru evenimentele violente care au marcat destrămarea Iugoslaviei.

Condamnarea lui Thaci este semnificativă pentru că el nu a fost doar un comandant militar în timpul conflictului, ci și un lider politic de prim rang după încheierea războiului, ajungând să reprezinte Kosovo la nivel internațional. Faptul că un fost șef de stat a fost judecat și condamnat de Camerele Specializate pentru Kosovo trimite un semnal clar: statutul politic nu oferă imunitate în fața acuzațiilor de crime de război. Acest tip de proces se aseamănă, într-o anumită măsură, cu alte cazuri din justiția internațională legate de fosta Iugoslavie, unde lideri politici și militari deopotrivă au fost aduși în fața instanțelor pentru fapte comise în timpul conflictelor din anii 1990.

Pentru Balcani, o regiune care încă poartă cicatricile acelor războaie, verdictul readuce în atenție întrebări legate de reconciliere, memorie colectivă și modul în care societățile afectate de conflict își pot procesa trecutul. Kosovo, stat tânăr și încă nerecunoscut de toate țările lumii, se confruntă acum cu implicațiile politice ale condamnării unuia dintre foștii săi lideri cei mai proeminenți.

Rămâne de văzut ce impact va avea această condamnare asupra scenei politice din Kosovo și asupra relațiilor cu Serbia, într-o regiune unde tensiunile istorice rămân, chiar și la aproape trei decenii de la încheierea conflictului, un subiect extrem de sensibil. Deocamdată, verdictul rămâne unul dintre cele mai importante semnale că justiția internațională continuă să urmărească, chiar dacă lent, responsabilii pentru crimele comise în timpul războaielor din fosta Iugoslavie.