Guvernatoarea statului New York, Kathy Hochul, a făcut o mișcare rară și radicală: a scos ancheta unui presupus viol în grup de la Universitatea Cornell din mâinile procurorului local și a dat-o procuroarei generale a statului, Letitia James. Cazul, care a ajuns în atenția întregii Americi, are acum un nou conducător al anchetei.

Decizia a fost anunțată public, iar Hochul a explicat-o în termeni duri: informații noi au ridicat „întrebări serioase” despre cum a fost gestionat dosarul, iar ea și-a pierdut încrederea în capacitatea procurorului comitatului Tompkins, Matthew Van Houten, de a-l supraveghea corect. Potrivit BBC, anunțul îl scoate pe Van Houten din ancheta pe care el însuși o redeschisese cu doar câteva zile înainte.

Prima parte a poveștii pornește din octombrie 2024. O tânără, identificată în documentele de instanță doar ca „Jane Doe”, susține că a fost drogată și violată de mai mulți bărbați la fraternitatea Chi Phi de la Cornell, universitate din prestigioasa Ivy League. Cazul a ajuns atunci la procurorul comitatului Tompkins, dar nu s-au depus acuzații. Plângerea la poliția Cornell a fost făcută la câteva săptămâni după incident.

Van Houten a spus că biroul său nu a primit suficiente probe pentru a atinge pragul legal necesar. El a mai declarat că a văzut inițial doar o declarație a femeii, care sugera că întâlnirea fusese consensuală și că nu fusese drogată. Mai mult, a susținut că o mare parte din informațiile apărute în ultimele săptămâni nu i-au fost transmise biroului său. DA a precizat că nu a avut acces la o transcriere de 120 de pagini din 2024, în care Jane Doe spune că este „100% sigură că a fost violată”.

Situația s-a schimbat în septembrie, când femeia a depus un proces civil împotriva universității, pe 16 septembrie. În acțiune, ea susține că a fost drogată și violată de șapte bărbați la casa fraternității, în octombrie 2024. Mai afirmă că Cornell nu a protejat-o și nu i-a pedepsit adecvat pe bărbații acuzați, care au ajuns să fie numiți „[Cornell 7](/cornell-7)”. Procesul a aruncat cazul în lumina reflectoarelor naționale și a schimbat tot peisajul. În mai puțin de două săptămâni de la depunerea lui, biroul lui Van Houten a anunțat că redeschide ancheta.

În procesul civil se afirmă că universitatea ar fi avut dovezi din propria investigație, inclusiv un chat de grup pe Snapchat în care membrii fraternității discutau despre o întâlnire sexuală „gratuită” cu femeia, în noaptea presupusului atac. Contrastul dintre ce susține procesul civil că universitatea ar fi deținut și ce spune procurorul că a primit stă chiar în centrul controversei.

Avocatul femeii, Guiffra, l-a acuzat pe procuror că și-a schimbat în mod repetat versiunea pe măsură ce cazul primea tot mai multă atenție în presă. Acuzația, indiferent de temeinicia ei, a alimentat ideea că dosarul a fost tratat prost încă de la început.

Avocații mai multor pârâți au negat acuzațiile aduse clienților lor, iar unul dintre bărbații vizați, Scott Norris, neagă orice implicare. Până acum nu au fost depuse acuzații penale, iar prezumția de nevinovăție rămâne valabilă pentru toți cei vizați.

În ce privește noua structură a anchetei, procuroarea generală va prelua ancheta și, dacă va fi cazul, va urmări penal orice infracțiuni descoperite. Ea va prezenta probele unui mare juriu, adică acel organism care decide dacă există suficiente dovezi pentru a trimite pe cineva în judecată. Hochul a spus că tânăra din centrul cazului „merită să știe că fiecare fapt va fi examinat și că se va urmări dreptatea”.

Letitia James a reacționat pe X, spunând că este pregătită să conducă „un proces ghidat de fapte și de lege”. Ea a adăugat că guvernatoarea i-a încredințat acest dosar și că biroul ei nu ia această responsabilitate cu ușurință. Cele două au oferit ulterior o actualizare despre anchetă, în cadrul unui briefing public.

De ce contează decizia? Pentru că scoaterea unui caz de la un procuror ales local este un pas politic și juridic mare, pe care liderii de stat îl fac rar. Mesajul implicit e limpede: încrederea în instituțiile locale a fost atât de erodată încât s-a considerat necesar un arbitru extern. Cazul ridică și o întrebare mai largă, familiară în multe campusuri americane, despre cum ajung probele de la universități la procurori și cine răspunde când informația se pierde pe drum.

Totodată, publicul a reacționat intens. Imaginile video din cadrul unui forum organizat de guvernul studențesc Cornell au arătat studenți exprimându-și frustrarea față de felul în care a fost tratat cazul, un semn că tensiunea nu rămâne doar în sălile de judecată.

Ce urmează? Ancheta nu înseamnă automat acuzații, iar ele nu au fost depuse. Rămâne de văzut ce va găsi biroul procuroarei generale și dacă probele, inclusiv cele menționate în procesul civil, vor fi suficiente pentru un mare juriu. Până atunci, un lucru e clar: un caz care păruse închis a devenit unul dintre cele mai urmărite dosare din Statele Unite.