Agenția americană de imigrare și control vamal (ICE) plănuiește să echipeze agenții săi cu ochelari dotați cu recunoaștere facială în timp real, potrivit unui document intern scurs și raportat de jurnalistul independent Ken Klippenstein și preluat de Futurism. Documentul vine însoțit de o solicitare bugetară concretă: DHS a cerut 7,5 milioane de dolari în bugetul FY2027 pentru acest proiect. Concret, tehnologia ar permite identificarea instantanee a oricărei persoane aflate în câmpul vizual al agentului - pe stradă, în transport public, în orice spațiu public. Nu mai e science fiction: e un plan operațional.

Conform informațiilor scurse, ICE intenționează să utilizeze acești ochelari cu recunoaștere facială pentru a-și identifica țintele direct în câmpul vizual, în timp real. Tehnologia ar funcționa prin suprapunerea datelor biometrice peste imaginea live captată de ochelari, conectând chipul văzut cu baze de date guvernamentale. Documentul intern nu precizează exact cu ce producător sau platformă tehnologică lucrează agenția, însă descrie funcționalitatea de bază: un agent care privește o persoană în public poate primi instant o confirmare de identitate fără ca acea persoană să știe că a fost scanată. Prototipurile ar urma să fie funcționale până în septembrie 2027.

Contextul mai larg este esențial pentru a înțelege amploarea acestui pas. ICE operează deja cu baze de date extinse de recunoaștere facială, iar în ultimii ani agenția și-a extins semnificativ arsenalul de supraveghere digitală. Totuși, trecerea la ochelari portabili reprezintă un salt calitativ: în loc ca recunoașterea facială să fie aplicată retroactiv pe imagini video din camere fixe, acum decizia de identificare și potențiala arestare ar putea fi luată în câteva secunde, pe trotuar, fără niciun mandat sau procedură judiciară vizibilă. Totul se petrece înainte ca subiectul să aibă vreo șansă de reacție.

De ce contează asta dincolo de granițele SUA? Pentru că America tinde să fie laboratorul în care se testează tehnologiile de supraveghere înainte ca ele să migreze în alte democrații - sau în regimuri autoritare. China folosea deja recunoașterea facială la scară națională cu ani înainte ca Occidentul să o discute serios. Acum dinamica se inversează: dacă ICE normalizează utilizarea ochelarilor biometrici în operațiuni de stradă, e o chestiune de timp până când alte agenții - și alte guverne - vor urma același model. Europa, care se laudă cu GDPR și protecția datelor biometrice, va trebui să răspundă explicit dacă vrea să rămână un spațiu distinct de supraveghere față de SUA.

Există și un precedent tehnic relevant. Companii precum Axon, care produce camerele corporale folosite de poliție, au explorat dar au renunțat la integrarea recunoașterii faciale sub presiunea eticii AI - CEO-ul companiei declarând public că nu vor adăuga această funcție din cauza riscului de bias. Meta, la rândul ei, nu a abandonat ochelarii smart: modelele Ray-Ban Meta sunt active și folosite deja de agenți DHS în șase state, însă compania a restricționat funcțiile de recunoaștere facială sub presiunea publică, fără a renunța la produs. Faptul că ICE pare să meargă mai departe sugerează că presiunea politică actuală din SUA merge în sens invers față de cea din sectorul privat.

Critici ai supravegherii biometrice atrag atenția de ani buni că rata de eroare a acestor sisteme este disproporționat mai mare pentru persoanele de culoare și femeile cu ten închis - ceea ce înseamnă că identificări greșite sunt mai probabile tocmai în comunitățile deja vulnerabile în fața agențiilor de imigrare.

Rămâne de văzut dacă programul va trece de faza de planificare, dacă va fi contestat legal sau dacă Congresul va interveni. Dar semnalul trimis de documentul scurs e clar: granița dintre spațiul public și supravegherea totală devine tot mai subțire, și se subțiază cu fiecare pereche de ochelari smart intrați în dotarea unui agent de teren.