Iarna asta se anunță cu emoții pentru toată lumea, iar motivul nu are legătură cu prognoza meteo, ci cu ceva mult mai concret: rezervele de gaz ale Europei. Potrivit unei analize IEEFA, depozitele de gaz ale UE erau la circa 73% la începutul lunii octombrie, un nivel scăzut pentru această perioadă a anului. Ca urmare, ținta inițială de 90% umplere a depozitelor a fost coborâtă la 80% până în decembrie. Depozitele care, în mod normal, ar trebui să fie pline ochi înainte de primele ninsori stau la niveluri care pun pe gânduri chiar și pe cei mai optimiști analiști.

Problema nu apare izolat, ci într-un moment în care tensiunile globale sunt oricum ridicate. Orientul Mijlociu continuă să fie o zonă instabilă, iar conflictele din regiune afectează direct rutele comerciale și livrările de energie. Qatarul și-a prelungit până în decembrie clauza de forță majoră pe livrările de gaz natural lichefiat către Europa, iar fluxurile prin strâmtoarea Hormuz se situează la doar 15-25% din nivelul de dinainte de război. Discuțiile oficiale privind securitatea energetică în zona Hormuz, programate inițial la Istanbul, au fost amânate încă din august, fără să fie stabilită o nouă dată. Orice sughiț în acea zonă se traduce rapid în mișcări de preț pe piețele internaționale, iar Europa, deja cu rezerve subțiri, e prima care simte șocul.

Ce înseamnă toate astea pentru oamenii obișnuiți? Practic, riscul de scumpiri la energie electrică și gaz crește simțitor, mai ales dacă iarna va fi una grea, cu temperaturi scăzute pe perioade lungi. Când cererea urcă brusc, iar oferta rămâne limitată, piața reacționează aproape instant, iar facturile ajung să reflecte direct această presiune. Guvernele europene sunt puse acum într-o poziție incomodă, trebuie să găsească soluții rapide, fie că vorbim de diversificarea surselor de gaz, fie de campanii de economisire a energiei, atât în industrie, cât și în gospodăriile obișnuite.

Dacă ne uităm puțin în urmă, vedem că Europa a tot încercat, în ultimii ani, să se distanțeze de anumite surse tradiționale de gaz, însă procesul e unul lent, costisitor și plin de obstacole. Iar când se adaugă și instabilitatea geopolitică din zone cheie, lucrurile devin și mai complicate. Practic, orice tensiune nouă din Orientul Mijlociu sau din alte puncte sensibile ale globului se simte aproape imediat în prețurile de energie de pe continent, inclusiv la noi.

Rămâne de văzut ce vor face autoritățile europene în perioada următoare și dacă aceste avertismente serioase se vor transforma în măsuri concrete înainte ca frigul să lovească cu adevărat populația și economia. Până una-alta, toată lumea are ochii pe evoluția discuțiilor privind securitatea energetică și pe orice mișcare din zona Hormuz, pentru că de acolo ar putea veni următorul val de scumpiri resimțit direct în facturile noastre lunare.

Sursa: Al Jazeera