Nu am putut confirma această poveste printr-o căutare web (nu am găsit nicio sursă despre Olivia Reingold și poza editată cu ChatGPT), astfel că detaliile de mai jos - numele, data de 4 noiembrie și citatele atribuite Vanity Fair, Pangram și Bruce Arthur - trebuie tratate cu rezervă și verificate cu sursa originală înainte de publicare.

Cum să-ți demolezi credibilitatea în trei pași: postezi o poză cu o invitată în pantofi de designer la o petrecere electorală, o prezinți ca dovadă de opulență democrată, iar apoi internetul descoperă că poza a trecut printr-un chatbot. Aceasta ar fi, potrivit informațiilor nconfirmate, situația prin care a trecut jurnalista americană Olivia Reingold, iar povestea a devenit rapid un caz de studiu despre ce nu are voie să facă AI-ul în jurnalism.

Reingold ar fi redactoare la The Free Press, o publicație cu orientare conservatoare, cunoscută pentru textele despre excesele «wokeness-ului» din cultură. Pe 4 noiembrie, în noaptea alegerilor, ea ar fi postat pe X o fotografie de la evenimentul lui Abdul El-Sayed, candidatul democrat în cursa pentru Senat în Michigan. În imagine apărea o femeie într-o ținută strălucitoare, iar textul însoțitor enumera articole de lux observate acolo: pantofi Valentino, geantă Chanel, jachetă Moncler, ceasuri Rolex și o geantă YSL.

Postarea ar fi fost interpretată pe larg ca o încercare de a-i prezenta pe democrații din Michigan drept bogați și rupți de realitatea clasei muncitoare americane. Inițial, reacțiile ar fi fost în principal ironice: mulți au considerat că observația e superficială și prost gândită.

Apoi ar fi început să apară detaliile. Utilizatorii ar fi observat că imaginea are un luciu suspect de lins, tipic pentru imaginile generate sau modificate cu AI. Unii ar fi rulat poza prin detectoare care au semnalat-o ca fiind generată sau editată și au găsit date de watermark asociate unui model OpenAI. Alții ar fi arătat inconsecvențe la haine. Cei de la Vanity Fair ar fi notat că stilul și forma genții Chanel nu corespund modelelor vândute de brand, iar pantofii Valentino păreau deformați ca proporții, cu curele având mai multe găuri decât modelul autentic.

Sub presiunea speculațiilor, Reingold ar fi recunoscut într-o postare ulterioară că a folosit ChatGPT pentru a «lumina și clarifica» imaginea cu femeia în pantofi Valentino și geantă Chanel. Ar fi atașat și ceea ce a prezentat drept fotografia originală, susținând că după procesare apar aceleași obiecte și că observația ei rămâne valabilă. Femeia, ar fi insistat ea, este reală și poartă cu adevărat acele articole.

Explicația ridică însă întrebări evidente. Dacă era vorba doar de o retușare banală, de ce un chatbot? Luminarea și clarificarea unei poze se rezolvă în câteva secunde cu aplicațiile obișnuite ale oricărui telefon. Iar mai important: e acceptabil ca un jurnalist să facă asta?

Retușurile de bază, precum expunerea sau luminozitatea, sunt acceptate în fotojurnalism. Mulți utilizatori ar fi susținut însă că folosirea ChatGPT pentru «sharpen» a trecut linia. Procesul adaugă informații care nu existau în fotografia inițială, adică o altă distanțare de realitate, într-o imagine deja prezentată într-un context discutabil.

Comparația dintre cele două versiuni ar fi elocventă. Textura genții din imaginea editată ar diferi complet de cea din presupusul original. Și lumina ar părea schimbată dramatic: în varianta originală, femeia este în umbră și se pierde în mulțime. În cea editată de ChatGPT, ea apare strălucitoare, opulentă, mai mare decât viața.

Max Spero, prezentat drept directorul executiv al detectorului de imagini Pangram, ar fi intervenit în dispută, afirmând că nu există «upscale» AI fidel: AI-ul halucinează detalii care nu reflectă realitatea, iar prezentarea unei imagini AI drept realitate îți pune integritatea în pericol. Un columnist identificat drept Bruce Arthur ar fi fost și mai tăios, scriind că jurnaliștii adevărați nu fac așa ceva și nu ar trebui să o facă niciodată.

Cazul, dacă se confirmă, arată un pattern tot mai familiar: instrumentele AI sunt atât de accesibile încât tentația de a le folosi pentru un «mic ajutor» e uriașă, dar în presă nicio intervenție asupra unei imagini nu e mică dacă schimbă ce vede cititorul. Chiar dacă observația despre ținută ar fi corectă, felul în care a fost susținută a făcut-o suspectă.

În plus, miza reală nu e geanta, ci încrederea. Într-o perioadă în care publicul se îndoiește deja de fotografiile virale, fiecare asemenea episod îi învață pe oameni să nu mai creadă nimic din ce văd pe ecran. Iar pentru o jurnalistă, singura monedă care contează este credibilitatea.

Rămâne de văzut dacă The Free Press va ceda presiunii și va introduce reguli clare pentru folosirea AI în materialele publicate, presupunând că întreaga poveste se confirmă. Până atunci, lecția e simplă: dacă vrei să arăți ce s-a întâmplat, arată poza așa cum a fost făcută.