Există un trend care crește liniștit în spatele ecranelor și care îngrijorează tot mai mulți specialiști: looksmaxing-ul. Dacă nu ai auzit de el, probabil nu ai un adolescent în casă. Dacă ai, ar fi momentul să stai de vorbă cu el.

În podcastul OLEACA DI CRINGE - EPISODUL 16, echipa Vlad Drăgulin a deschis un subiect care merită mult mai multă atenție publică decât primește în prezent. Looksmaxing-ul înseamnă, în esență, obsesia de a-ți maximiza atractivitatea fizică prin orice mijloace posibile - de la rutine de îngrijire mai agresive, până la intervenții chirurgicale radicale. Iar publicul țintă sunt, în mare parte, adolescenți și tineri adulți care petrec ore în șir pe TikTok și Reddit consumând conținut care le spune că nu sunt destul de buni așa cum sunt.

Problema nu e că oamenii vor să arate bine. Asta e o dorință cât se poate de umană. Problema e intensitatea cu care acest trend se hrănește din insecuritățile celor vulnerabili și drumul scurt pe care îl face spre teritorii mult mai întunecate. În cadrul discuției din podcast, a fost invocată expertiza unui medic plastician care a subliniat riscurile medicale și psihologice reale ale acestor practici - intervenții neadecvate vârstei, decizii luate sub presiune socială, și o relație tot mai distorsionată cu propriul corp.

Legătura cu fenomenul incelismului a fost și ea menționată. Looksmaxing-ul nu e întotdeauna neutru - există o întreagă subcultură online în care atractivitatea fizică devine o obsesie legată de valoarea personală și de șanse în viață, o ideologie toxică care poate face ravagii în psihicul unui adolescent nesigur pe el.

Ceea ce complică și mai mult lucrurile e modul în care algoritmii amplifică astfel de conținuturi. Un tânăr care caută o dată informații despre îngrijirea pielii poate ajunge, în câteva săptămâni, într-un vortex de videoclipuri despre "bone structure", "looksmaxxing routines" și comparații fizice obsesive. Platforma nu face distincție între conținut sănătos și conținut nociv - atât timp cât generează engagement, e distribuit mai departe.

Echipa Sold Out Media a subliniat în episodul 16 că responsabilitatea nu e doar a platformelor, ci și a părinților și a sistemului educațional. Copiii au nevoie de un cadru în care să înțeleagă cum funcționează aceste mecanisme de manipulare și să aibă instrumentele necesare să le recunoască. Fără asta, trendul va continua să crească, liniștit și toxic, în spatele ecranelor.