Mississippi, unul dintre cele mai solide bastioane republicane din SUA, ar putea trimite la Washington un senator democrat pentru prima dată în aproape patru decenii. Rezultatul este însă atât de strâns încât ambele tabere își pregătesc deja avocații pentru o posibilă bătălie juridică. Potrivit BBC Verify, Scott Colom, candidatul democrat, conduce cu aproximativ 2.500 de voturi în fața senatoarei republicane în funcție, Cindy Hyde-Smith, când 97% dintre voturi au fost numărate, conform situației de luni.

Miza depășește granițele statului. O victorie a lui Colom ar pune capăt unei perioade de aproape 40 de ani de control republican asupra locurilor de senator din Mississippi și ar influența direct mărimea majorității democrate din camera superioară a Congresului. Dacă ar câștiga, Colom ar deveni și primul senator afro-american ales în stat din 1875, iar primul democrat ales în Senat din Mississippi din 1982.

Ce voturi mai sunt de numărat? Secretarul de stat al Mississippi, Michael Watson, a spus duminică că mai rămân de numărat aproximativ 2.700 de buletine trimise prin poștă. Statul le poate accepta dacă au fost ștampilate până în ziua alegerilor și ajung până pe 10 noiembrie. Mai există buletinele pe bază de declarație pe propria răspundere, cunoscute și ca voturi provizorii. Sunt exprimate de alegători care nu au avut la ei actul de identitate cerut. Watson a precizat că peste 14.000 de astfel de buletine au fost deja procesate, iar termenul-limită pentru ca alegătorii să rezolve problemele legate de identificare este tot 10 noiembrie.

Nu e clar câte dintre ele mai trebuie numărate. Michael Hurst, președintele Partidului Republican din Mississippi, a spus vineri, într-un interviu pentru CNN, că estimează că ar putea rămâne până la 25.000 de buletine provizorii. Campania lui Hyde-Smith susține că «mii de voturi» din zeci de comitate republicane așteaptă încă să fie numărate și se declară «încrezătoare» că acestea îi vor asigura realegerea. Senatoarea ocupă funcția din 2018. Colom, la rândul lui, vorbește despre o prezență «istorică» la vot și se arată convins că va întoarce locul.

Tensiunea a crescut odată cu scrisorile trimise de avocați oficialilor electorali. Echipa lui Hyde-Smith a cerut ca toate cele 82 de comitate să păstreze separat buletinele provizorii de cele obișnuite și de cele trimise prin poștă. A cerut și conservarea unor evidențe privind procesarea lor, pe care le-a descris drept «posibile probe» într-un eventual litigiu. Avocații lui Colom au răspuns că demersul nu are «nicio bază legală». Tabăra democrată spune că cerința ar putea permite asocierea unui buletin cu un anumit votant, ceea ce ar încălca legile privind secretul votului. Campania lui Colom afirmă că are «o armată de avocați» pregătită, iar republicanii spun că au trimis în teren peste 50 de voluntari, avocați și observatori.

Profesorul de drept Ronald Rychlak, de la Universitatea din Mississippi, explică pentru BBC că legea statului permite oricărui candidat să examineze urnele și conținutul lor în 12 zile de la certificare. Legea privind buletinele pe bază de declarație cere și verificarea eligibilității, plus păstrarea evidențelor despre numărarea lor. Totuși, spune el, niciuna dintre legi nu impune separarea tuturor buletinelor provizorii după ce au fost acceptate. Argumentul privind secretul votului i se pare mai rezonabil: într-un stat fără o procedură clară, confidențialitatea unui votant ar putea fi încălcată.

Aici apare complicația cea mai mare. Mississippi este singurul stat american care nu are o procedură prestabilită prin care să se declanșeze o renumărare a voturilor. Nu există un recount automat într-o cursă strânsă și nici o cale clară prin care o campanie să ceară unul. Rămâne în mare parte la latitudinea judecătorilor din stat cum se rezolvă fiecare dispută. Și presiunea timpului e mare: certificarea rezultatelor are termen pe 13 noiembrie.

Statisticile arată însă că recount-urile schimbă rar rezultatul. Din 37 de renumărări complete la nivel de stat în SUA din anul 2000 încoace, doar trei au inversat câștigătorul, conform unei analize FairVote citate de BBC. În multe state, o diferență minimă declanșează automat o renumărare, iar în altele există un proces oficial prin care campaniile o pot cere. În Illinois și Tennessee, renumărarea este posibilă dacă un candidat contestă formal rezultatul în justiție.

Rychlak spune că lipsa unei proceduri formale nu lasă niciuna dintre tabere fără soluții. Examinarea urnelor este un mecanism disponibil după alegeri și poate duce la descoperiri care să conducă la o renumărare. Mai există o cale, la nivel federal: Constituția SUA, în Articolul I, dă fiecărei camere a Congresului dreptul de a fi «judecătorul alegerilor, rezultatelor și calificărilor propriilor membri». Asta înseamnă că Senatul ar putea, teoretic, să decidă cine are dreptul la locul disputat.

Ce urmează? În următoarele zile se vor număra voturile prin poștă și cele provizorii rămase, iar diferența de 2.500 de voturi va deveni fie un avantaj solid, fie o iluzie. Dacă marja se subțiază, bătălia se va muta din numărătoare în tribunale. Rămâne de văzut dacă judecătorii din Mississippi vor improviza o procedură de renumărare sau dacă disputa ajunge până la Senat. Un lucru e sigur: un stat considerat până mai ieri decis dinainte a ajuns să țină cu sufletul la gură o țară întreagă.