Noua purtătoare de cuvânt a Casei Albe nu a apucat să-și încălzească scaunul, iar internetul a și scos la iveală o postare de-a ei care ridică semne de întrebare. Katie Zacharia a fost numită vineri în funcția de press secretary, locul rămas liber după plecarea lui Karoline Leavitt, la sfârșitul lunii august. Potrivit Daily Beast, Zacharia a răspândit în trecut o teorie a conspirației care încearcă să lege pastila abortivă de Germania nazistă și de lagărele de concentrare.

Postarea datează din noiembrie 2025 și a fost publicată pe X. Zacharia scria acolo că mifepristona, cunoscută inițial ca RU-486, ar fi «legată» de producătorul gazului mortal Zyklon B, folosit în lagărele din al Doilea Război Mondial. Mesajul continua cu o înșiruire de detalii despre firma germană Degesch și despre concernul I.G. Farben, care deținea 42,5% din ea și cinci locuri din cele 11 din consiliul de administrație. A citat și New York Times, care a numit I.G. Farben «chimistul diavolului».

Pe hârtie, fiecare piesă din puzzle sună cumva solid. Problema e că piesele nu se potrivesc între ele.

Să luăm lucrurile pe rând. Mifepristona este un medicament steroidic sintetic, inventat în anii 1980 de o companie farmaceutică franceză, Roussel-Uclaf. Chiar numele RU-486 vine de la abrevierea companiei plus un număr de serie. Medicamentul a fost aprobat în Franța în 1988. În Statele Unite, FDA l-a aprobat în anul 2000. Biochimistul francez Étienne-Émile Baulieu este considerat «părintele» pastilei pentru munca lui la RU-486. El s-a născut în Franța și a făcut parte din Rezistența franceză în timpul războiului, înainte să devină medic.

Zyklon B, în schimb, a fost furnizat de Degesch, o subsidiară a I.G. Farben. După destrămarea I.G. Farben de către Aliați, la finalul războiului, din fostul concern a rezultat, printre altele, compania chimică germană Hoechst. Aici apare singura legătură istorică reală: Hoechst a cumpărat 43% din holdingul Chimio, care controla Roussel-Uclaf, încă din 1968, iar până în 1988, când RU-486 a fost aprobat în Franța, devenise acționar majoritar, cu 54,5%. Abia în 1997 a preluat și restul pachetului, de 43,5%.

Asta nu înseamnă însă că Hoechst ar fi inventat pastila sau că ar avea vreun merit în apariția ei. Dimpotrivă, compania germană s-a opus extinderii ei: în octombrie 1988, board-ul Roussel-Uclaf a oprit distribuția medicamentului, inclusiv din cauza îngrijorărilor venite din partea Hoechst, iar guvernul francez a fost cel care a obligat compania să îl distribuie în continuare. Șeful Hoechst de atunci, Wolfgang Hilger, a blocat practic extinderea utilizării RU-486 până în 1994. Cu alte cuvinte, faptul că o companie legată istoric de Zyklon B avea, prin moștenire corporativă, acțiuni la firma care produce pastila nu spune nimic despre originea medicamentului, ci arată mai degrabă că proprietatea asupra unei companii nu înseamnă origine sau paternitate asupra unui produs.

Pastila a fost inventată de o firmă franceză și de un cercetător care luptase tocmai împotriva ocupației naziste. E genul de raționament prin asociere care sună impresionant într-un thread, dar se prăbușește la prima verificare de date.

Daily Beast notează că nu e clar de unde a luat Zacharia ideea. Argumentul seamănă însă cu cele folosite de activiști anti-avort din zona dreptei radicale, care caută frecvent paralele cu Holocaustul ca să încarce emoțional dezbaterea. Din acest motiv, afirmația a circulat mult timp pe rețelele sociale fără să fie luată în serios de istorici sau de specialiști în farmacologie.

Cine e, de fapt, noua purtătoare de cuvânt? Zacharia are 42 de ani, e comentatoare conservatoare cu apariții frecvente la Fox News și Newsmax și o prezență agresivă pe rețelele sociale, unde îl apără pe Trump și îi atacă pe adversarii lui. A mai lucrat pentru scurt timp în administrație, ca purtătoare de cuvânt a Departamentului pentru Securitate Internă, între februarie și martie 2026, perioadă în care a lucrat sub Kristi Noem, fosta șefă DHS poreclită «ICE Barbie». Până la numirea de acum, Zacharia a fost consilier de comunicare la Trump Media, compania din spatele Truth Social, iar noul rol de press secretary îl preia oficial de luni.

De ce contează un singur post vechi? Pentru că rolul de press secretary nu e unul oarecare. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe e vocea oficială a administrației, cel care stă în fața camerelor și răspunde la întrebări despre politici, crize și fapte. Când persoana care ocupă postul a promovat în trecut o teorie care leagă în mod fals pastila de Holocaust, apare o întrebare legitimă: cum va gestiona adevărul când va fi la microfon, cu mize mult mai mari decât un tweet?

În plus, miza politică e deja încinsă. Mifepristona este în centrul dezbaterilor din Statele Unite despre accesul la avort, iar orice declarație oficială pe această temă ajunge rapid în luptele din tribunale și din campaniile electorale. O purtătoare de cuvânt care a susținut public o poveste cu naziști și Zyklon B va fi întrebată, mai devreme sau mai târziu, dacă încă o mai crede.

Rămâne de văzut dacă Zacharia va retrage afirmația, o va apăra sau o va ignora pur și simplu. Experiența arată că în politica americană din ultimii ani, ultima variantă e cea mai des aleasă. Dar faptul că povestea a ieșit la suprafață în ziua numirii ei arată cât de repede se verifică acum trecutul digital al celor care ajung în funcții de vârf.

În final, lecția e simplă și se aplică tuturor, nu doar unei administrații: o postare cu surse și procente nu devine adevărată doar pentru că arată convingător. Iar când autoarea ei ajunge să vorbească în numele Casei Albe, fiecare afirmație veche devine brusc o chestiune de credibilitate publică.