Un nou studiu a aruncat o umbră neașteptată asupra celor mai populare medicamente pentru slăbit din ultimii ani: medicamentele GLP-1, din care face parte și Ozempic, ar fi asociate cu un risc crescut de deteriorare cognitivă. Vestea a surprins inclusiv cercetătorii, care se grăbesc să explice de ce lucrurile sunt mult mai complicate decât par la prima vedere.

Medicamentele din clasa GLP-1 (glucagon-like peptide-1) au cucerit piața globală în ultimii ani, transformând tratamentul obezității și al diabetului de tip 2. Ozempic, Wegovy și alte molecule similare funcționează prin imitarea unui hormon natural care reglează pofta de mâncare și nivelul de zahăr din sânge. Milioane de oameni le folosesc în prezent, iar cererea depășește cu mult oferta în multe țări.

Conform Futurism, studiul prezentat la conferința AAN din Chicago de Isaac Thorman de la Johns Hopkins, analizând date de la peste 65.000 de pacienți, a descoperit că aceștia au prezentat rate mai mari de deteriorare cognitivă comparativ cu grupurile de control: 2,6% față de 1,3%. Dar iată răsucirea de situație care i-a lăsat pe cercetători descumpăniți: motivul probabil nu este că medicamentele atacă direct creierul. Ipoteza principală poartă numele de paradoxul supraviețuirii - pacienții tratați cu GLP-1 trăiesc mai mult decât cei netratați, ceea ce înseamnă că au mai mult timp la dispoziție pentru a dezvolta declinul cognitiv legat pur și simplu de vârstă. Cu alte cuvinte, asocierea statistică ar putea reflecta tocmai succesul acestor medicamente în prelungirea vieții, nu un efect nociv direct asupra creierului. O altă ipoteză ia în calcul selecția pacienților: persoanele cu boli metabolice severe, care sunt mai predispuse la problemele cognitive în orice caz, sunt tocmai cele care ajung mai des să ia aceste medicamente.

Distincția dintre asociere și cauzalitate este crucială aici și merită subliniată. Un studiu observațional, oricât de bine realizat, nu poate demonstra că medicamentul X provoacă efectul Y. Poate doar arăta că cele două fenomene apar mai des împreună în aceeași populație. Cercetătorii din domeniu au subliniat repetat că sunt necesare studii randomizate controlate, adică cele în care pacienții sunt repartizați aleatoriu în grupuri, pentru a stabili o relație cauzală reală. Până atunci, datele actuale reprezintă un semnal de alertă care merită investigat, nu o condamnare a clasei de medicamente. De altfel, există și studii anterioare care sugerau că GLP-1 ar putea avea efecte neuroprotectoare, ceea ce face tabloul și mai contradictoriu.

Ce ar trebui să facă cei care iau în prezent Ozempic sau medicamente similare? Specialiștii nu recomandă întreruperea tratamentului pe baza acestui studiu, mai ales că beneficiile dovedite ale acestor medicamente în controlul diabetului și reducerea riscului cardiovascular sunt bine documentate. În schimb, este important ca pacienții să discute cu medicul lor despre monitorizarea atentă a stării generale de sănătate pe durata tratamentului, inclusiv a funcțiilor cognitive, și să semnaleze orice schimbare observată. Rămâne de văzut dacă studiile viitoare vor confirma sau infirma această asociere. Până atunci, Ozempic rămâne un instrument medical puternic, dar unul care merită urmărit cu atenție sporită - nu panică, ci precauție informată.