Pe 27 octombrie, presedintele Finlandei, Alexander Stubb, si premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store, l-au sunat pe Vladimir Putin pentru a-i cere sa opreasca razboiul din Ucraina. Convorbirea telefonica, initiata de liderii nordici, nu a fost deloc una scurta - 90 de minute de discutii in care subiectul central a ramas, ca intotdeauna in ultima vreme, Donbasul.

Potrivit Reuters, comunicatul oficial al Kremlinului mentioneaza ca Putin a vorbit despre "interesele legitime ale Rusiei" in regiune. O sursa anonima apropiata de Kremlin a mers insa mai departe si a interpretat pentru Reuters formularea privind "realitatile din teren" ca pe o cerere explicita ca Rusia sa primeasca Donbasul integral. Nu e o surpriza, Moscova tot repeta aceasta pretentie de multa vreme, dar faptul ca subiectul a revenit intr-o discutie atat de lunga, cu doi sefi de stat europeni, arata ca pozitia Rusiei ramane neclintita. Nu exista semne de flexibilitate, cel putin nu in public.

Dincolo de chestiunea teritoriala, Putin a mers mai departe si a reluat un discurs deja familiar - asa-zisele cauze fundamentale ale conflictului si o reinterpretare a istoriei regiunii, menita sa justifice actiunile Rusiei. E un tipar pe care l-am mai vazut, dar faptul ca il repeta si acum, intr-un context in care liderii europeni incearca sa il determine sa opreasca razboiul, spune multe despre strategia Kremlinului: discutii da, dar fara compromisuri reale.

Contextul face ca acest apel sa fie cu atat mai important. E prima convorbire a lui Putin cu lideri europeni din acest an, dupa o perioada in care comunicarea directa intre Moscova si capitalele europene a fost aproape inexistenta. Alegerea Finlandei si Norvegiei nu e intamplatoare - sunt doua tari vecine cu Rusia, membre NATO, cu o pozitie strategica importanta in nordul Europei. Initiativa lor de a relua dialogul cu Moscova poate fi vazuta ca un test, un fel de a vedea cum reactioneaza Kremlinul la presiunea diplomatica a Europei.

Durata apelului, 90 de minute, nu e deloc neglijabila. Nu vorbim despre un schimb protocolar de amabilitati, ci despre o discutie densa, cu multe teme puse pe masa. Ramane insa intrebarea esentiala: ce se intampla mai departe? Va ceda Putin in fata presiunilor Finlandei, Norvegiei si restului Europei sau isi va mentine pozitia rigida, centrata pe cedarea teritoriala?

Deocamdata, lucrurile par clare: Putin nu renunta la Donbas si continua sa foloseasca argumente istorice, oricat de controversate, pentru a-si sustine pozitia. Dialogul cu Europa pare sa se fi reluat, cel putin la nivel de contact telefonic, insa conditiile puse de Moscova raman exact aceleasi ca inainte - dure, inflexibile si centrate pe cedarea teritoriala.

Ramane de vazut daca acest apel va fi un punct de plecare pentru discutii mai ample cu alti lideri europeni sau doar un episod izolat intr-un razboi diplomatic care pare departe de a se incheia.

Sursa: Reuters, Digi24