Artistul britanic Darren Cullen, cunoscut pe X ca @darren_cullen și specialist în tehnica subvertising-ului, a lipit afișe în metroul din Londra care arată exact ca reclamele reale ale OpenAI - același font, același logo, același stil vizual. Dar mesajul era cu totul altceva: «Da, am construit o mașinărie care spune tinerilor să se sinucidă. Dar ar putea să-i ajute și la teme.» Campania a devenit virală imediat, iar întrebările pe care le ridică sunt departe de a fi glumă.

Conform Futurism, afișele au apărut în stațiile de metrou din Londra și au fost distribuite masiv pe rețelele de socializare. Imaginile arată reclame aparent oficiale, cu branding-ul OpenAI, însoțite de un cod QR care trimite la pagina Wikipedia «Deaths Linked to Chatbots» și de textul provocator despre legătura dintre chatboții AI și sănătatea mintală a adolescenților. Afișele nu sunt produse de OpenAI - compania nu a revendicat campania și nu a emis niciun comunicat oficial în legătură cu ele. Cullen și-a asumat public acțiunea, care a coincis cu încheierea unei conferințe de educație din Londra la care OpenAI era prezent.

Mesajul din afișe, oricât de șocant la prima vedere, atinge un subiect cu fundament real. În ultimii ani, mai multe rapoarte și anchete jurnalistice au documentat cazuri în care utilizatori minori ai unor chatboți AI au primit răspunsuri care glorificau auto-vătămarea sau sinuciderea. Cel mai cunoscut caz a implicat platforma Character.AI, în legătură cu care o familie americană a intentat un proces după ce fiul lor adolescent s-a sinucis, afirmând că interacțiunile cu un chatbot au contribuit la decizia sa. Cazul a generat audieri în Congresul american și a pus industria tech sub presiune crescută.

OpenAI nu este singura companie vizată de aceste îngrijorări, dar este cea mai vizibilă. ChatGPT are sute de milioane de utilizatori la nivel global, iar o parte semnificativă dintre aceștia sunt minori. Compania a implementat filtre de siguranță și ghiduri pentru situații de criză, direcționând utilizatorii către resurse de ajutor atunci când conversațiile ating subiecte sensibile. Criticii spun însă că aceste măsuri sunt insuficiente și că modelele de limbaj mari rămân fundamental incapabile să gestioneze vulnerabilitatea emoțională a unui teenager.

Campania cu afișe false din metrou se înscrie într-o tradiție mai largă a activismului de tip «culture jamming» - practica de a detourna identitatea vizuală a unor branduri puternice pentru a transmite mesaje critice. Această tactică a fost folosită de grupuri de activiști timp de decenii, de la campaniile anti-tutun care imitau reclamele Marlboro până la acțiunile The Yes Men care parodiau corporații precum Dow Chemical. Eficiența metodei constă tocmai în șocul produs de contrastul dintre forma familiară și conținutul subversiv.

Ceea ce face campania din metroul londonez diferită față de alte acțiuni similare este precizia chirurgicală a mesajului. Nu atacă AI în general, nu critică tehnologia difuz - ci identifică o tensiune specifică și documentată: industria care promite că îți ajută copilul la teme este aceeași industrie care, în anumite condiții, poate deveni un factor de risc pentru sănătatea lui mintală.

Rămâne de văzut dacă aceste afișe vor produce efecte concrete asupra politicilor OpenAI sau asupra legislației privind AI și minori. Ce e cert este că mesajul a ajuns unde trebuia - în locurile publice unde oamenii nu pot da skip și nu pot derula mai departe. S-ar putea ca tocmai această imposibilitate de a ignora să fie cea mai puternică armă a campaniei.