Ultima dezbatere dinaintea alegerilor de la midterms din Maine a avut un moment neașteptat. Senatoarea republicană Susan Collins își apăra palmaresul când un om din public a strigat: «Mi-e frică! Data center-urile AI ne distrug clima și ne otrăvesc apa». Collins a trecut mai departe și l-a legat pe omul din sală de adversarul ei democrat, Troy Jackson. Frica din auditoriu nu s-a risipit însă atât de ușor. Cu câteva zile înainte de vot, expansiunea data center-urilor, adică a halelor uriașe de servere care consumă resurse pe nemâncate, a devenit una dintre cele mai explozive teme ale campaniei.

Povestea a ajuns pe prima pagină încă din aprilie. Atunci, Legislativul din Maine a votat ce ar fi fost primul moratoriu la nivel de stat asupra data center-urilor mari din SUA. Guvernatoarea Janet Mills l-a respins prin veto la zece zile după aceea. Lupta nu s-a oprit: orașe și comune din tot statul au adoptat interdicții temporare sau au pus întrebarea direct la vot în noiembrie. Într-un sondaj din septembrie făcut de UMass Lowell și YouGov, 76% dintre respondenți au spus că se opun construirii unui data center în comunitatea lor, inclusiv 58% care se opun ferm.

De ce tocmai Maine? Pentru că statul are ce le lipsește orașelor mari: teren ieftin, fabrici și clădiri industriale goale și apă din belșug, datorită râurilor. Marile companii tech și fondurile de investiții legate de AI și data center-uri au înțeles asta și au investit milioane în alegeri ca să-i convingă pe localnicii sceptici.

Molly White, cercetătoare și inginer software din spatele site-ului Tech Influence Watch, spune că oamenii urmăresc subiectul cu atenție pentru că îl leagă direct de costul utilităților. Mulți mainezi simt deja presiunea, cu prețuri record la păcura de încălzit în această toamnă. În opinia ei, ei se uită acum la o alegere în care întrebarea este dacă un candidat va aduce un data center în vecini, iar după asta vor crește facturile la curent. White a început să urmărească banii din crypto în alegerile din 2024 și și-a extins site-ul spre AI și Big Tech. Ea vede în campania de acum aceeași rețetă pe care a folosit-o industria crypto. «Sunt multe teme în alegerile astea, economia, războiul, dar AI este tema nouă», spune ea.

Dezvoltatorii și aliații lor politici vând comunităților rurale promisiunea unor locuri de muncă pe termen lung. Cercetările economice arată că, după terminarea construcției, majoritatea data center-urilor nu creează aproape niciun loc de muncă net. Industria tradițională a statului s-a bazat pe lemn, construcții navale, pescuit comercial, textile și celuloză. Sectorul forestier a adus în 2024 în jur de 8,3 miliarde de dolari în economie, dar tarifele lui Donald Trump și costurile mai mari de operare au dus la închideri de fabrici și concedieri.

Mark Brewer, șeful departamentului de științe politice de la University of Maine, spune că istoria statului complică dezbaterea. Fostele orașe cu fabrici se bucură de șansa de a-și reconstrui baza fiscală și infrastructura, dar ciclurile trecute de boom și faliment i-au făcut pe oameni precauți. Maine a tolerat mult timp industriile extractive pentru locurile de muncă pe care le ofereau, iar la data center-uri, spune el, partea cu joburile nu apare. Una e să suporți o fabrică de hârtie cu trei schimburi a câte 1.000 de angajați, și alta e să suporți o hală de servere care nu angajează aproape pe nimeni.

Pentru mulți mainezi din zonele rurale, miza nu mai e doar dacă un data center aduce locuri de muncă. E vorba și de încrederea în companiile care promit, și în guvernul care ajută la încheierea înțelegerii, spune Nicholas Jacobs, directorul Public Policy Lab de la Colby College. Oamenii se tem de proprietari greu de identificat, de joburi puține pe termen lung și de averea scoasă din comunitățile rurale.

Banii din tech curg spre Susan Collins, republicana de 73 de ani care conduce Comisia pentru Credite bugetare a Senatului. Ca majoritatea republicanilor din Congres, ea a sprijinit în mare parte data center-urile și AI, deși spune că ele ar trebui judecate de la caz la caz. A folosit chiar funcția de șefă a comisiei ca să obțină 6,2 milioane de dolari fonduri federale pentru un hub de calcul de înaltă performanță în centrul statului, gândit pentru cercetare locală în AI și biotehnologie.

Donatorii ei individuali includ nume mari din industrie, precum Alex Karp de la Palantir, Marc Andreessen și Ben Horowitz de la Andreessen Horowitz, plus oameni de la Google, Meta și Microsoft. Conform trackerului lui White, Collins a primit 325.644 de dolari din partea donatorilor din AI și crypto. Aproape 100 de miliardari au donat într-un fel sau altul pentru realegerea ei.

Mai mult, super PAC-uri precum Senate Leadership Fund, republican, au turnat aproape 42 de milioane de dolari în reclame în tot statul. Elon Musk a dat 158 de milioane de dolari acestui fond în această vară și a cheltuit în jur de 450 de milioane din banii proprii pentru republicani la midterms. PAC-ul lui, America PAC, a cheltuit aproximativ 2,1 milioane de dolari în Maine.

Estimările arată că, în total, democrații vor cheltui în Maine aproximativ 81 de milioane de dolari, iar republicanii 114 milioane, ceea ce ar face din cursa asta cea mai scumpă pentru Senat pe cap de locuitor din istoria SUA. Rezultatul va ajuta la stabilirea partidului care controlează Senatul și va influența politica federală privind AI și data center-urile, cu efecte nu doar pentru mainezi, ci pentru întreaga țară.

Rămâne de văzut dacă furia de la firul ierbii se va transforma în voturi. Dar un lucru e clar: infrastructura AI a ieșit din presa de specialitate și a ajuns în fața urnelor, într-un stat unde oamenii au socotit deja ce înseamnă un server nou pentru factura lor lunară.