NASA a confirmat că robotul spațial LINK, dezvoltat de Katalyst Space Technologies, trimis în misiunea de service orbital s-a dezechilibrat pe orbită, punând în pericol o operațiune evaluată la 30 de milioane de dolari. Incidentul, raportat în cursul acestei luni, ridică întrebări serioase despre viitorul programului de întreținere a sateliților și telescoapelor din spațiu.

Misiunea în cauză face parte din efortul mai larg al NASA de a prelungi durata de viață a infrastructurii spațiale existente fără a trimite astronauți - o abordare costisitoare, dar considerată mai sigură și mai eficientă. Robotul fusese proiectat să efectueze manevre de repoziționare și intervenție directă asupra telescopului Neil Gehrels Swift Observatory, un telescop de raze gamma activ din 2004, aflat în orbită joasă, executând proceduri care în trecut necesitau misiuni cu echipaj uman la bord, precum cele celebre de service ale telescopului Hubble din anii '90 și 2000.

Conform surselor citate de Futurism, problemele au apărut în faza de stabilizare a robotului, atunci când sistemele de orientare și control al atitudinii au înregistrat anomalii neașteptate. Dezechilibrul a afectat capacitatea aparatului de a executa manevrele planificate cu precizia necesară, iar în spațiu, o eroare de câțiva centimetri poate transforma o intervenție de succes într-un eșec total. Echipele de ingineri de la sol au lucrat în ritm accelerat pentru a identifica sursa problemei și a găsi o soluție de corecție de la distanță.

Problema ilustrează una dintre cele mai mari vulnerabilități ale misiunilor robotice spațiale: spre deosebire de astronauți, roboții nu pot improviza. Fiecare secvență de mișcare trebuie programată și validată cu luni înainte, iar o anomalie neașteptată poate bloca complet desfășurarea misiunii. În cazul telescopului Hubble, NASA a trimis de cinci ori echipaje umane între 1993 și 2009 tocmai pentru că nicio soluție robotică nu oferea flexibilitatea necesară. Acum, agenția încearcă să demonstreze că roboții pot face treaba asta singuri, iar rezultatele de până acum sunt mixte.

Miza financiară este uriașă. O misiune de 30 de milioane de dolari care eșuează nu înseamnă doar bani pierduți - înseamnă și o lovitură pentru credibilitatea întregului concept de service orbital autonom. NASA și partenerii săi privați, printre care se numără companii care au investit masiv în tehnologia de proximity operations și de captare robotică, sunt serios afectați după ce misiunea s-a dovedit un eșec complet.

Pe termen lung, succesul sau eșecul acestui tip de misiuni va decide și soarta altor telescoape și sateliți care se apropie de finalul duratei lor de viață operațională. Fără posibilitatea de intervenție robotică, singurele opțiuni rămân trimiterea unor echipaje umane - extrem de scumpe și riscante - sau abandonarea hardware-ului respectiv în orbită. NASA a declarat oficial eșecul misiunii pe 19 august, aceasta devenind deja un studiu de caz despre limitele automatizării în spațiul cosmic.