Co-fondatorul Google, Sergey Brin, a cheltuit până acum 100 de milioane de dolari pentru a bloca introducerea unei taxe federale pe averea miliardarilor din Statele Unite, conform unui raport publicat de TechCrunch. Suma îl plasează printre cei mai mari finanțatori individuali ai unui efort de lobby care se desfășoară departe de titlurile de presă, dar cu efecte uriașe asupra politicii fiscale americane.

Propunerea legislativă vizată de această campanie ar impozita câștigurile nerealizate ale celor mai bogați americani - adică valoarea acțiunilor și activelor pe care le dețin, chiar dacă nu le-au vândut încă. În cazul lui Brin, a cărui avere este estimată la zeci de miliarde de dolari, o astfel de taxă ar putea reprezenta miliarde achitate anual. Contextul contează: în ultimii ani, mai mulți senatori democrați au împins proiecte de lege similare, iar dezbaterea despre cum ar trebui impozitați super-bogații a devenit unul dintre cele mai fierbinți subiecte politice din SUA.

Brin nu este singur în această bătălie. Campania împotriva taxei pe miliardari a atras finanțare și din partea altor figuri proeminente din lumea tech și finanțe, deși TechCrunch nu detaliază în totalitate lista celorlalți donatori implicați. Suma cheltuită de Brin singur depășește bugetele de campanie ale multor candidați la Senat și rivalizează cu eforturile de lobby ale unor industrii întregi. Este o demonstrație clară a cât de mult sunt dispuși cei mai bogați oameni din lume să investească pentru a-și proteja averea.

Ceea ce face situația cu adevărat remarcabilă este contrastul dintre suma cheltuită și impactul public al campaniei. Comparativ cu mișcările de stradă sau cu campaniile electorale vizibile, acest tip de lobby financiar funcționează în umbră - prin organizații non-profit, grupuri de advocacy și contribuții la comitete politice care nu poartă în mod explicit numele donatorilor. Suma de 100 de milioane de dolari alocată de Brin reprezintă, conform TechCrunch, un record individual în eforturile împotriva acestei legislații specifice.

Din perspectiva inegalității economice, miza este enormă. Susținătorii taxei pe miliardari argumentează că impozitarea câștigurilor nerealizate ar genera sute de miliarde pentru bugetul federal și ar reduce un decalaj de avere care a crescut exponențial în ultimii douăzeci de ani. Critica principală venită dinspre tabăra opusă - inclusiv din cercurile tech - este că o astfel de taxă ar descuraja investițiile și ar fi dificil de implementat tehnic, mai ales în cazul activelor ilicite sau greu de evaluat.

Paralelele cu alte epoci nu sunt greu de găsit. În anii 1980 și 1990, industriile petrolieră și farmaceutică au cheltuit sume comparabile pentru a bloca reglementări care le-ar fi afectat profiturile. Acum, industria tech a preluat ștafeta, cu o diferență: bogăția acumulată de fondatorii din Silicon Valley în ultimele două decenii este de o magnitudine fără precedent în istoria capitalistă.

Rămâne de văzut dacă efortul lui Brin și al aliaților săi va fi suficient pentru a ține la distanță legislația. Presiunea politică în favoarea impozitării marilor averi continuă să crească, în special într-un an electoral în care inegalitatea economică este un subiect central. S-ar putea ca sumele cheltuite acum să fie doar începutul unui război fiscal care va defini politica americană în deceniile următoare.