O poveste ieșită din orice film de groază psihologică s-a petrecut în viața reală: o femeie a utilizat instrumente de inteligență artificială pentru a edita imaginea unui bebeluș inexistent în fotografiile unui bărbat pe care îl hărțuia, construind astfel dovezi vizuale false ale unei relații și ale unui copil comun care nu au existat niciodată. Cazul, raportat de Futurism, ilustrează o frontieră nouă și înspăimântătoare a stalkingului digital - una pentru care legislația abia începe să găsească răspunsuri.

Conform Futurism, femeia implicată în incident a utilizat AI generativ pentru a produce imagini manipulate în care figura un copil, inserându-l în fotografii reale ale bărbatului vizat. Scopul era crearea unei narațiuni fictive: aceea că cei doi ar fi avut o relație romantică și ar fi împreună părinți. Imaginile fabricate au fost folosite pentru a consolida obsesia hărțuitoarei și, potențial, pentru a fi prezentate ca dovezi false unor terți. Bărbatul vizat a descoperit manipularea, iar situația a escaladat suficient de mult încât cazul să devină public și să ajungă în atenția presei de tehnologie. Detaliile complete despre măsurile legale luate nu sunt încă disponibile din sursa citată, însă cazul în sine a generat o dezbatere amplă despre cât de ușor este acum să fabrici o realitate alternativă cu ajutorul AI-ului disponibil oricui.

Ceea ce face acest caz cu adevărat tulburător nu este doar creativitatea bolnăvicioasă a hărțuitoarei, ci accesibilitatea instrumentelor folosite. Aplicații de editare foto bazate pe AI generativ sunt disponibile gratuit sau la costuri minime, iar calitatea imaginilor produse a ajuns la un nivel la care ochiul uman nu mai distinge cu ușurință realul de fals. Stalkingul digital există de ani buni - mesaje obsesive, monitorizarea rețelelor sociale, crearea de conturi false - dar inserarea unui copil imaginar într-o narațiune fabricată reprezintă o escaladare calitativă. Nu mai vorbim despre hărțuire, ci despre construirea unui univers paralel în care victima devine personaj fără consimțământ. Psihologii care studiază comportamentul obsesiv avertizează de mult timp că tehnologia amplifică tiparele deja existente. AI-ul nu a creat stalkeri noi; le-a dat celor existenți o cutie de unelte mult mai periculoasă. Cazuri similare de deepfake-uri folosite pentru a hărțui sau șantaja au apărut în ultimii ani, în special imagini intime fabricate cu AI - un fenomen atât de răspândit încât mai multe state americane și țări europene au adoptat legi specifice.

Problema acută este că legislația nu ține pasul. Majoritatea legilor anti-stalking au fost scrise în era pre-AI și acoperă cu greu scenarii în care instrumentul principal al hărțuirii este o imagine sintetică a unui copil care nu există. Cercetătorii în drept digital atrag atenția că victimele acestor tipuri de atacuri se confruntă adesea cu un vid legal: ce infracțiune, exact, a comis cineva care a creat o fotografie falsă a unui bebeluș imaginar? Răspunsul nu e simplu. Între timp, soluțiile practice rămân limitate: setări stricte de confidențialitate pe rețelele sociale, restricționarea accesului la fotografii personale și, în cazuri extreme, consultarea unui avocat specializat în hărțuire digitală. S-ar putea ca acest caz să devină un precedent care accelerează adoptarea unor legi mai clare - rămâne de văzut cât de repede vor reacționa legiuitorii față de viteza cu care evoluează instrumentele AI.