Polonia a confirmat ca incendiul care a distrus o statie Starlink de pe teritoriul sau nu a fost un accident, ci un act deliberat de sabotaj. Vicepremierul si ministrul digitalizarii, Krzysztof Gawkowski, este cel care a declarat public ca e vorba de sabotaj, in timp ce premierul Donald Tusk a fost mai prudent in declaratii: "nu-mi place sa etichetez fara certitudine 100%, dar arata rau". Statia respectiva ajuta la asigurarea conexiunii la internet pentru Ucraina, ceea ce face ca incidentul sa nu para deloc intamplator. Autoritatile nu au numit oficial vinovatii, insa toata lumea se uita in aceeasi directie: Rusia, principalul suspect intr-un sir tot mai lung de evenimente ciudate petrecute recent pe teritoriul statelor NATO.

Este vorba despre o statie terestra, aflata in proprietatea statului polonez, situata in localitatea Wola Krobowska, la aproximativ 50 de kilometri de Varsovia. Incendiul a avut loc miercuri noaptea, 23 septembrie, si a distrus instalatia electrica si generatorul statiei. Langa panoul electric a fost gasita o sticla de tip Molotov, ceea ce intareste ipoteza unui atac deliberat. Statia continua sa functioneze, in ciuda pagubelor produse.

In aceeasi perioada, Danemarca a iesit public si a transmis un avertisment clar: amenintarea venita dinspre Rusia este in crestere. Este vorba despre evaluarea serviciului de informatii militare danez, care considera ca exista un risc "mic, dar in crestere" ca Rusia sa lanseze un atac militar limitat asupra statelor NATO vecine cu ea. Mesajul se adauga unui val de ingrijorare care se simte tot mai puternic in nordul si estul Europei. Nu e deloc prima data cand infrastructura legata de Ucraina, fie ca vorbim de cabluri submarine, sisteme de comunicatii sau statii ca aceasta, ajunge tinta unor incidente greu de dovedit, dar imposibil de ignorat.

De ce conteaza asta pentru noi, cei din afara zonei de conflict direct: Starlink a devenit practic coloana vertebrala a comunicatiilor din Ucraina. Este folosit de armata, de spitale, de scoli, de administratii locale, de tot ce inseamna infrastructura civila si militara care are nevoie de internet stabil in mijlocul unui razboi activ. Orice atac asupra echipamentelor care sustin acest serviciu, chiar daca se produce in Polonia si nu in Ucraina, e un semnal clar ca razboiul hibrid, cel dus prin sabotaje, dezinformare si atacuri cibernetice, se extinde tot mai mult in interiorul granitelor NATO. Iar acest tip de amenintare nu ocoleste nici Romania: in aceeasi zi in care a avut loc incendiul din Polonia, o drona ruseasca s-a prabusit pe teritoriul romanesc, in zona Solca, judetul Suceava (poti citi mai multe despre acest incident aici).

Polonia a mai raportat, in ultimele luni, o serie de incidente similare: incendiul de la fabrica producatorului de drone WB Electronics, petrecut in septembrie, o racheta ruseasca ce a patruns pe teritoriul polonez in luna iulie, precum si un elicopter rusesc care a intrat in spatiul aerian polonez pe 23 septembrie. De fiecare data, suspiciunile duc spre Moscova, chiar daca Kremlinul respinge constant orice implicare. Ce e limpede este ca tensiunea creste vizibil, iar tarile aflate in prima linie, Polonia, statele baltice si acum Danemarca prin declaratiile sale, incep sa se pregateasca pentru scenarii tot mai serioase.

Ramane de vazut daca ancheta poloneza va scoate la iveala dovezi clare care sa duca la o reactie oficiala din partea NATO sau daca acest episod va ramane doar inca o piesa dintr-un razboi al umbrelor care se desfasoara de ceva vreme in Europa. Un razboi fara declaratii oficiale, dar cu efecte cat se poate de reale pentru cei aflati la granita dintre Est si Vest.

Contextul general arata ca linia dintre pace si conflict deschis devine tot mai subtire in aceasta parte a lumii. Fiecare incident nou, oricat de mic ar parea la prima vedere, se adauga la un tablou mai mare in care Rusia pare sa testeze constant reactiile NATO si limitele de toleranta ale aliantei. Iar pentru tarile din prima linie, fiecare zi aduce o noua intrebare: care va fi urmatoarea tinta si cat de departe e dispusa Moscova sa mearga fara sa declanseze un raspuns militar direct.

Sursa: BBC News