Anunțul a venit la doar câteva ore după ce fosta judecătoare ICC Navi Pillay a primit [Nobelul pentru Pace 2026](https://example.com/navi-pillay-nobel), iar aceeași zi a adus și sancțiuni americane împotriva Curții Penale Internaționale (CPI/ICC). Reacția curții nu a întârziat: oficialii au numit gestul un "asalt asupra statului de drept".

Ce înseamnă practic asta? Spre deosebire de sancțiunile anterioare, care vizaseră 17 judecători și oficiali individuali, de această dată este sancționată chiar curtea ca instituție, prin interzicerea tranzacțiilor cu entități americane. Secretarul de stat Marco Rubio a anunțat măsura și a numit ICC o "rogue court" (curte nelegitimă, ieșită din cadrul legal). Există totuși o perioadă de grație de 6 luni (180 de zile) până la intrarea efectivă în vigoare. Secretarul general ONU, Antonio Guterres, a numit decizia "o lovitură serioasă" dată justiției internaționale.

Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Danemarca și Olanda au emis o declarație comună prin care și-au exprimat dezacordul ferm față de decizia americană. Practic avem o fractură clară între aliați tradiționali pe o temă extrem de sensibilă: jurisdicția internațională și modul în care se tratează presupusele crime de război.

Contextul nu e întâmplător. De ani buni, ICC e în vizorul Washingtonului, mai ales după ce curtea a emis mandatul de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu și a deschis o anchetă privind acțiunile trupelor americane în Afganistan. Nici SUA, nici Israel nu sunt state membre ale Curții Penale Internaționale, ceea ce complică și mai mult relația dintre Washington și instituția de la Haga.

Pe de altă parte, susținătorii sancțiunilor spun că ICC a devenit un instrument politizat, care țintește selectiv anumite țări și ignoră altele, iar mișcarea Washingtonului ar fi un fel de corecție necesară.

Departe de a fi doar un gest simbolic, sancțiunile par gândite să blocheze efectiv funcționarea financiară a curții. Experți precum Ryan Goodman (New York University) avertizează că măsura ar putea forța eliberarea unor deținuți care își așteaptă procesul, printre care și fostul președinte filipinez Rodrigo Duterte, dacă instituția nu mai poate opera normal din lipsă de resurse. Rămâne de văzut cum vor răspunde celelalte state membre ICC și cât de departe va merge, în realitate, impactul acestor sancțiuni asupra justiției internaționale.