La o săptămână distanță, milioane de oameni aflați la aproape 10.000 de kilometri unii de alții își vor spune cuvântul la urne. Israelul a votat astăzi pentru un nou parlament, iar peste o săptămână americanii își aleg un nou Congres. Din întâmplare de calendar, două democrații aflate în plin război regional vor vota la distanță de doar câteva zile una de alta, iar rezultatele nu vor rămâne închise între granițele lor.

O vorbă celebră, atribuită fostului speaker american Tip O'Neill, spune că «toată politica este locală». De data asta, însă, consecințele sunt cât se poate de globale. Conform BBC, cele două scrutine nu sunt doar apropiate în timp, ci și strâns legate între ele.

O legătură este chiar fizică. Grupul de lobby Republicans Overseas Israel estimează că aproximativ jumătate de milion de israelieni cu pașaport american pot vota în ambele alegeri. Marc Zell, președintele grupului, spune că acești alegători ar putea conta în cursele strânse din SUA. El dă ca exemplu Senatul în Michigan, unde estimează că ar urma să fie trimise din Israel circa 10.000 de buletine de vot prin corespondență. «Pot face cu adevărat diferența», a declarat el pentru BBC.

Legătura mai adâncă este însă una de politică externă și duce direct la războiul cu Iranul. Atacul aerian masiv al SUA și al Israelului, început în februarie, a distrus multe ținte militare și a eliminat o parte importantă din conducerea iraniană. Regimul nu a căzut. Teheranul a lovit înapoi în tot Golful și a preluat controlul asupra strâmtorii Hormuz și asupra energiei care trece prin ea.

Simplul fapt că urmează alegeri a influențat deja deciziile politice. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a folosit campania ca să vorbească despre posibilitatea unui nou atac asupra Iranului. A făcut afirmații noi despre amenințarea nucleară iraniană, fără să prezinte dovezi, și a insistat din nou că regimul islamic trebuie dat jos. Miza lui este clară: să-și refacă reputația de lider al securității, grav afectată după atacurile mortale conduse de Hamas din 7 octombrie.

Președintele american Donald Trump a alimentat speculațiile. L-a susținut pe Netanyahu în campanie și a spus că ambii ar trebui să «termine în curând treaba» în Iran. În același timp, au apărut relatări contradictorii potrivit cărora Trump l-ar fi oprit pe Netanyahu să atace înainte de ziua votului. Motivul ar fi teama că un nou val de scumpiri la energie le-ar aminti alegătorilor americani de un război nepopular.

Atunci, un atac asupra Iranului ar putea fi doar amânat până după alegeri? Presa israeliană este plină de scenarii în care Netanyahu ar încerca să supraviețuiască politic lansând un atac chiar ca premier interimar, după vot. Teoria spune că ar pleda apoi pentru un guvern de unitate națională din care să facă parte și el, nu pentru o coaliție a opoziției. Dacă ar pierde puterea, Netanyahu ar risca o anchetă oficială privind acțiunile sale dinaintea 7 octombrie și reluarea proceselor în care este acuzat de corupție.

Speculația e atât de serioasă încât rivalul său, fostul șef al armatei Gadi Eisenkot, a exclus deja orice participare la un guvern de unitate. Ca toți politicienii israelieni importanți, Eisenkot vede în Iran o amenințare existențială și sprijină acțiunea militară. A avertizat însă explicit împotriva escaladării războiului din motive politice.

Un diplomat occidental bine plasat a descris pentru BBC starea de spirit de la Washington. După alegerile intermediare, Trump va fi «în modul moștenire» și va vrea să arate că poate face ceva în afara «mlaștinii» din țară. Unii analiști cred că Iranul este atât de slăbit de război și sancțiuni încât o nouă rundă de lovituri ar putea împinge iranienii să răstoarne regimul. Alții văd în asta încă un exemplu de gândire de tip «poate o să meargă». Strategia a eșuat de mai multe ori, dar rămâne populară la Washington.

De partea cealaltă, un guvern nou la Ierusalim ar putea avea un premier cu mai puține motive politice și personale să ceară atacuri. Trump pare să fi anticipat asta. «Dacă Israelul are Liderul greșit, adică oricine altcineva în afară de Bibi, America va trebui să facă ea treaba asta și nu sunt înclinat s-o fac», a scris el pe rețelele sociale. Un mesaj care sună mai mult a presiune electorală decât a strategie.

Nu e de mirare că factorii de decizie de la Teheran urmăresc sondajele americane la fel de atent ca orice analist din Washington. Riscul este evident: orice lovituri după alegeri ar putea arunca Orientul Mijlociu în haos dacă Iranul răspunde dur. Oficiali iranieni au amenințat, public și în privat, că vor ținti aeroporturi, conducte, cabluri submarine, instalații energetice, stații de desalinizare, baze americane și nave de război. Ministrul de externe Abbas Araghchi a scris în Financial Times că noile atacuri ar pune în pericol vieți civile, bunăstarea statelor din regiune și economia globală.

Cele două alegeri se leagă și prin economia mondială. Campania americană pentru Congres se învârte în jurul costului vieții, o problemă agravată de războiul lui Trump, care a scumpit energia în timp ce Iranul strangula fluxul prin Hormuz. Și în Israel economia contează, cu prețuri mari și salarii mici, iar războiul pune presiune suplimentară pe finanțele publice prin cheltuielile de apărare.

Pentru a-și liniști alegătorii, Trump a ridicat sancțiunile asupra Rusiei, sperând că importul de motorină de la Moscova va scădea prețurile. Nu s-a întâmplat. A adoptat și o linie dură față de Ucraina, cerând concesii de la Kiev în speranța unei victorii de politică externă. Nici asta nu a ieșit până acum. Furia din rândul republicanilor crește: senatorul Thom Tillis, critic frecvent al lui Trump, a spus la CBS News că, dacă președintele vrea energie mai ieftină, trebuie să rezolve problema Iranului, nu să-i facă o favoare lui Vladimir Putin.

Un alt efect al războiului este fisurarea sprijinului bipartizan pentru Israel în SUA. Abdul El-Sayed, candidatul democrat de stânga pentru Senat în Michigan, face campanie pentru reducerea ajutorului militar. «Un aliat care îți ia banii ca să te împingă în războaie pe care n-ar trebui să le porți nu e un aliat», a declarat el pentru ABC News. Candidatul democrat la Congres Brad Lander a mers în Cisiordania cu puțin înainte de vot și a fost reținut scurt de forțele israeliene, material perfect pentru rețelele lui de campanie.

Iar obiectivele războiului s-au schimbat. SUA și Israelul au atacat inițial Iranul ca să-i distrugă rachetele balistice, să-i reducă capacitatea nucleară, să-i slăbească milițiile aliate și chiar să dea jos regimul. Acum scopul declarat este redeschiderea strâmtorii Hormuz.

Ce urmează depinde de două numărători de voturi. Dacă harta politică din America se schimbă, războiul și economia ar putea lua altă direcție. Dacă Israelul alege altă conducere, ar putea să-și piardă cel mai vocal avocat al unui nou atac. Rămâne de văzut dacă Trump și Netanyahu aleg să lovească înainte sau după vot. Ce e sigur este că, în câteva zile, urnele de la Ierusalim și din Michigan vor conta pentru oameni din Teheran, din Golf și de la pompa de benzină.