O fată dintr-o provincie costieră chineză a declarat pentru BBC că ia medicamente prescrise pentru anxietate nu pentru că i le-a recomandat medicul, ci pentru că altfel nu mai poate dormi înainte de examene. Nu este singură. Un număr tot mai mare de tineri din China recurg la sedative, anxiolitice și alte medicamente de prescripție pentru a face față presiunii colosale a sistemului educațional - un fenomen documentat recent de BBC și care îngrijorează tot mai mulți specialiști în sănătate mintală din Asia.

Conform reportajului BBC, studenții chinezi descriu un ciclu epuizant: ore de meditații după școală, nopți dormite puțin sau deloc, teama constantă de eșec și rușinea socială care îl însoțește. Gaokao - examenul național de admitere la facultate, echivalentul unui destin scris pe hârtie - rămâne punctul central al acestei presiuni. Tinerii și părinții lor investesc ani întregi de resurse financiare și emoționale în pregătirea pentru acest test, iar ratarea lui poate însemna excluderea dintr-un traseu social considerat unica cale spre succes. În acest context, unii adolescenți ajung la medici cu simptome severe de anxietate și insomnie, iar prescripțiile pentru siropuri de tuse, antiepileptice, analgezice sau alte substanțe cu efect sedativ au crescut vizibil în rândul populației tinere. Alții, potrivit BBC, obțin medicamente fără rețetă prin platforme online sau le împrumută de la colegi. Un adolescent intervievat a declarat că „vrea să fugă de realitate" - nu prin droguri recreative, ci prin substanțe care îi sting temporar anxietatea și îi oferă câteva ore de somn funcțional.

Fenomenul nu este izolat în China. Sistemele educaționale extrem de competitive din Coreea de Sud, Japonia și Singapore au generat de ani buni crize similare de sănătate mintală în rândul tinerilor. Coreea de Sud înregistrează de decenii cea mai ridicată rată de suicid în rândul adolescenților din țările dezvoltate, corelată direct cu presiunea academică. Japonia are propriul termen - «hikikomori» - pentru tinerii care se retrag complet din societate, incapabili să facă față așteptărilor. Ceea ce face cazul Chinei particular este amploarea: cu o populație de peste 1,4 miliarde de oameni și un sistem educațional centralizat care leagă viitorul economic al familiei de performanța unui singur copil, presiunea este sistemică și greu de deconectat de la structurile sociale mai largi. Guvernul chinez a recunoscut parțial problema și a anunțat măsuri de reducere a temelor pentru acasă și limitare a orelor de meditații private - dar specialiștii spun că reformele de suprafață nu rezolvă mentalitatea competitivă profund înrădăcinată.

Europa nu este imună la acest fenomen. Psihologii avertizează că normalizarea medicamentelor ca instrument de performanță academică poate crea dependențe pe termen lung și poate masca probleme de sănătate mintală care necesită terapie, nu chimie. Îngrijorările legate de consumul de anxiolitice în rândul liceenilor europeni sunt tot mai prezente în dezbaterile specialiștilor, mai ales în perioadele de examene. Rămâne de văzut dacă guvernele asiatice vor aborda rădăcinile culturale ale problemei sau se vor mulțumi cu reforme cosmetice. Ceea ce e clar este că o generație întreagă înghite pastile ca să supraviețuiască unui sistem care pretinde că le construiește viitorul.