Donald Trump a aruncat o bombă diplomatică în timpul vizitei sale în Irlanda, declarând că o reunificare a insulei ar fi „un lucru grozav”. Remarca, făcută în cadrul unei vizite oficiale care ar fi trebuit să fie una protocolară, a stârnit imediat reacții dure din partea unor oficiali britanici, surprinși de faptul că președintele american a comentat public un subiect extrem de sensibil pentru relația anglo-irlandeză.

Vizita lui Trump în Irlanda a inclus o întâlnire cu Micheál Martin, prim-ministrul irlandez, la Farmleigh House din Dublin. Deși subiectul principal al discuțiilor ar fi trebuit să fie relațiile comerciale și cooperarea bilaterală, președintele american a ales să se pronunțe direct asupra uneia dintre cele mai delicate probleme geopolitice din Europa: statutul Irlandei de Nord, parte a Regatului Unit din 1921, dar revendicată istoric de naționaliștii irlandezi ca parte a unei insule unificate. La un moment dat, Trump a arătat spre Martin și a spus: „îl aveți pe omul potrivit aici ca să pună lucrurile în mișcare”, iar despre reunificare a adăugat că „se va întâmpla oricum, mai bine acum”.

Faptul că un președinte american a comentat public despre o posibilă reunificare a Irlandei este considerat de observatori un gest neobișnuit, având în vedere că Statele Unite au menținut tradițional o poziție de neutralitate strictă în privința statutului Irlandei de Nord, mai ales după Acordul de Vinerea Mare din 1998, care a pus capăt deceniilor de conflict sectar cunoscut sub numele de The Troubles.

Reacțiile nu au întârziat să apară. Gavin Robinson, liderul DUP, a declarat că „viitorul constituțional va fi decis de oamenii din Irlanda de Nord, nu de comentarii din Londra, Dublin sau Washington”. Kemi Badenoch a acuzat că Trump „trage din șold”, calificând remarcile drept „profund neajutătoare”, iar Nigel Farage și-a exprimat public dezacordul. De partea opusă, Leo Varadkar și Mary Lou McDonald au salutat declarația ca pe un sprijin pentru cauza unificării. Vocile din tabăra unionistă, care susțin păstrarea Irlandei de Nord în componența Regatului Unit, au fost printre cele mai vehemente, acuzând Washingtonul de lipsă de respect față de suveranitatea britanică.

Ceea ce face situația și mai delicată este contextul mai larg al relației Trump-Londra, deja tensionată din cauza altor subiecte de politică externă și comercială. Comentariul despre Irlanda vine într-un moment în care aliații europeni ai SUA analizează cu atenție fiecare declarație a președintelui american, căutând semnale despre direcția politicii sale externe.

Statutul Irlandei de Nord rămâne unul dintre cele mai fragile echilibre politice din Europa de Vest, iar orice declarație publică din partea unei puteri externe majore poate reaprinde tensiuni vechi. Naționaliștii irlandezi, care văd în cuvintele lui Trump o formă de validare internațională a cauzei lor, au primit declarația cu entuziasm, în timp ce unioniștii au perceput-o ca pe o amenințare directă la adresa statu-quo-ului.

În paralel, la Dublin au avut loc unele dintre cele mai mari proteste anti-război din ultimii ani, la care au participat mii de oameni. Trump nu a comentat protestele și, imediat după întâlnirea de la Farmleigh, a plecat spre Doonbeg pentru a participa la Irish Open.

Această declarație riscă să afecteze o relație aliată esențială – cea dintre Washington și Londra – tocmai într-un moment în care cooperarea transatlantică este considerată vitală pentru gestionarea altor crize globale.

Premierul Andy Burnham a confirmat că un eventual referendum privind reunificarea rămâne „off the table”, poziție reconfirmată sâmbătă de Downing Street. Nu este exclus ca subiectul să revină în discuțiile diplomatice viitoare dintre cele două țări, mai ales dacă politicieni britanici vor cere explicații formale.