Mii de oameni au ieșit pe străzile Genevei înainte de deschiderea summitului G7 de la Évian-les-Bains (Franța), iar poliția elvețiană a răspuns cu tunuri cu apă și gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea. Confruntările dintre manifestanți și forțele de ordine au marcat una dintre cele mai tensionate zile din istoria recentă a unui summit al marilor puteri în regiune - într-o țară care se mândrește cu tradiția neutralității și a dialogului diplomatic.

Conform presei internaționale, polițiștii au recurs la armele antiturbulențe după ce grupuri de protestatari au intrat în conflict cu cordoanele de securitate instalate la Geneva, de cealaltă parte a graniței față de locul reuniunii liderilor celor șapte națiuni cele mai industrializate ale lumii, aflat în Franța. Imaginile difuzate pe rețelele sociale și preluate de presa internațională au arătat jeturi puternice de apă îndreptate spre mulțime și nori denși de gaze lacrimogene plutind deasupra bulevardelor din Geneva. Violențele nu au fost însă unilaterale: aproximativ 600 de militanți din gruparea Black Bloc au aruncat cu pietre, sticle, bucăți de ciment și petarde în direcția forțelor de ordine, au incendiat o mașină, au spart cu ciocane geamurile unor sucursale bancare și au atacat clădiri ale ONU din oraș.

Mișcările care au organizat protestele au cerut oprirea finanțării combustibililor fosili de către statele G7, anularea datoriei externe a țărilor din Sudul Global și măsuri concrete împotriva schimbărilor climatice, nu simple declarații de intenție. Printre organizatori s-au numărat colective ecologiste, grupuri antiglobalizare și mișcări care critică concentrarea puterii economice în mâinile unui număr restrâns de națiuni bogate. Aceștia au acuzat G7 că ia decizii care afectează miliarde de oameni fără niciun mandat democratic real.

Summitul G7 de la Évian-les-Bains reunește liderii Statelor Unite, Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei și Canadei, alături de reprezentanți ai Uniunii Europene. Agenda oficială a inclus discuții despre inteligența artificială, securitatea energetică, un posibil acord de pace între SUA și Iran, războiul din Ucraina, protecția minorilor online, conflictele geopolitice active și coordonarea economică globală - exact subiectele care îi înfurie pe protestatari, care văd în aceste întâlniri o confirmare a faptului că deciziile majore ale lumii se iau în spatele ușilor închise.

Contextul contează enorm pentru a înțelege de ce Geneva, tradițional un teren neutru al diplomației, a ajuns să devină scena unor confruntări atât de dure. Protestatarii nu contestă doar agenda summitului, ci modelul în sine: ideea că șapte națiuni bogate pot decide direcțiile economice și geopolitice ale unei planete de opt miliarde de oameni.

Protestele anti-G7 nu sunt un fenomen nou - de la Genova 2001, unde un manifestant a murit în confruntări cu poliția, până la summiturile din Heiligendamm sau Taormina, fiecare reuniune a marilor puteri a atras mase de oameni nemulțumiți. Ceea ce s-a schimbat în ultimii ani este compoziția acestor mulțimi: alături de veteranii mișcărilor antiglobalizare s-au alăturat tineri activiști climatici, reprezentanți ai mișcărilor pentru dreptate rasială și grupuri care contestă regulile comerțului internațional.

Pentru România, contextul are o relevanță aparte. Țara se află pe traseul aderării la un spațiu european extins, iar tipul de politici pe care G7 le promovează - de la regulile comerțului global la standardele climatice - vor influența direct condițiile în care economia românească va trebui să opereze în deceniile următoare. Întrebările pe care le ridică protestatarii din Geneva, despre cine decide și în folosul cui, sunt întrebări cărora și cetățenii români ar trebui să le acorde atenție.

Rămâne de văzut dacă imaginile cu tunuri cu apă la Geneva vor genera presiune suplimentară asupra liderilor G7 să adopte o agendă mai transparentă sau mai incluzivă. Până atunci, strada și sala de conferință continuă să vorbească limbi complet diferite.