Un matematician care lucrează la Anthropic susține că a rezolvat, cu ajutorul lui Claude, una dintre cele mai temute probleme ale matematicii: ipoteza Riemann. Levent Alpöge a publicat pe site-ul personal un document în care descrie cum, lucrând alături de Claude, a ajuns la o demonstrație a ipotezei. Mai mult, zice că metoda se poate extinde și la ipoteza Riemann generalizată, iar cu suficient timp, probabil și la cea extinsă. Dovada ar fi fost formalizată în Lean, limbajul folosit pentru verificarea automată a demonstrațiilor matematice.

Important de spus din capul locului: deocamdată e doar o afirmație. Nu a fost verificată independent, nu a trecut prin comunitatea matematică și nu are nicio recunoaștere oficială. Anthropic nu a comentat subiectul. Potrivit lui Alpöge, i-a scris șefului companiei, Dario Amodei, "târziu duminică seara", iar publicarea rezultatului ar fi fost amânată până după listarea la bursă de joi.

Ipoteza Riemann datează din 1859 și ține de distribuția numerelor prime, legată de zerourile unei funcții matematice complexe. Face parte din cele șapte probleme ale mileniului, pentru care Institutul Clay oferă câte un milion de dolari. Regulile sunt stricte: o soluție trebuie publicată și trebuie să reziste minimum doi ani de analiză, timp în care trebuie să capete acceptare largă în comunitatea matematică globală. În cei douăzeci și cinci de ani de existență ai premiului, o singură problemă a fost rezolvată oficial, conjectura Poincaré.

Contextul face povestea și mai ciudată. În august, Anthropic anunțase că lucrează cu Claude la ipoteza Riemann, dar spunea clar atunci că nu se așteaptă ca tehnicile folosite de model să ducă la o demonstrație reală. Acum, un cercetător din interiorul companiei vine cu exact mesajul opus. Nu se știe ce s-a schimbat între cele două momente.

Anunțul se adaugă unui val de revendicări AI în matematică. În septembrie, OpenAI a pretins că a rezolvat problema Navier-Stokes, despre curgerea fluidelor, cheltuind milioane de dolari și folosind zece mii de agenți AI. Rezultatul pare credibil, dar nu are recunoaștere formală, iar episodul a fost umbrit de acuzații legate de practici discutabile de cercetare, inclusiv folosirea unor lucrări nepublicate. OpenAI neagă orice problemă.

Alpöge nu e străin de acest teren. A lucrat anterior cu Tristan Buckmaster, de la New York University, tot pe Navier-Stokes. În iulie spunea că a rezolvat, tot cu Claude, conjectura jacobiană. Avalanșa asta de rezultate îi lasă pe matematicieni să încerce să țină pasul într-un domeniu care se mișcă neobișnuit de repede.

Întrebarea reală nu mai e dacă AI poate produce o demonstrație, ci cum verificăm una, mai ales când vin în serie. Lean ajută, pentru că validează logic fiecare pas, ceea ce crește încrederea. Dar formalizarea nu garantează că enunțul formalizat chiar corespunde ipotezei Riemann originale, iar asta rămâne treaba oamenilor, nu a mașinilor.

Perspectiva asta contează mai ales când cel care face anunțul lucrează chiar la compania care tocmai a debutat la bursă. Trebuie separată știința de marketing. Un rezultat solid va rezista verificării. Unul pripit va face valuri câteva zile și va dispărea.

Deocamdată, ipoteza Riemann rămâne oficial nerezolvată. Dacă dovada lui Alpöge se confirmă, va fi un semn clar că matematica se schimbă mai rapid decât anticipau chiar specialiștii. Dacă nu, va fi încă o lecție despre diferența dintre a spune "am găsit o dovadă" și a avea lumea confirmând-o. Verdictul final va veni, ca întotdeauna, de la matematicieni, nu dintr-un comunicat de presă.

Sursa: The Verge