Strâmtoarea Hormuz a devenit brusc centrul atenției internaționale, după ce Iranul și Statele Unite s-au angajat într-un schimb de lovituri asupra tancurilor petroliere care traversează zona. Analiștii vorbesc despre cel mai serios episod dintr-un conflict aflat de peste șase luni, unul care până acum părea înghețat într-un impas fără ieșire clară pentru vreuna dintre părți.

Scânteia a pornit după raidurile americane de săptămâna trecută, la care Iranul a răspuns țintind nave de război americane. Potrivit CENTCOM, portavionul și distrugătorul vizate au evitat toate atacurile, iar americanii nu au înregistrat victime. În total, 10 nave au fost atacate în zonă - două americane și opt petroliere comerciale - iar SUA au lovit la rândul lor cinci petroliere iraniene. Mohammad Bagher Ghalibaf, negociatorul-șef iranian și președinte al parlamentului, a declarat că "s-a încheiat era răspunsurilor proporționate". Separat, locotenent-colonelul Ebrahim Zolfaghari a amenințat că răspunsul Teheranului va fi și mai dur dacă atacurile americane continuă. Nu sună a cineva dispus să dea înapoi, ceea ce complică orice speranță de dezescaladare rapidă.

Motivul pentru care lumea întreagă se uită cu îngrijorare spre această zonă e simplu: Hormuz este una dintre cele mai aglomerate și mai importante rute pentru transportul petrolului global. Practic, o porțiune uriașă din producția mondială de țiței trece prin acest culoar îngust de apă. Efectele s-au văzut deja pe bursele internaționale: prețul petrolului Brent a depășit 100 de dolari pe baril pentru prima dată din iulie, cu o creștere de 3% într-o singură zi. Chiar Trump a recunoscut că prețurile la petrol nu au șanse să scadă în perioada următoare, ceea ce spune multe despre gravitatea situației și despre cât de conectată e economia globală la ce se întâmplă în acest colț de lume.

Ce trebuie reținut din toată povestea asta e impactul practic, cel care ne afectează pe toți, nu doar pe cei din zona conflictului. O rută blocată sau nesigură în Hormuz a dus deja la presiune pe prețul combustibililor peste tot, de la Europa până în America. Prețul de peste 100 de dolari pe baril s-a resimțit deja și la pompă, iar analiștii avertizează că scumpirea benzinei ar putea continua dacă tensiunile nu se domolesc.

Întrebarea care rămâne deschisă e dacă mai există vreo cale diplomatică viabilă sau dacă ambele tabere au decis deja că escaladarea e singura opțiune rămasă pe masă. Deocamdată, semnalele nu sunt încurajatoare, iar declarațiile dure din ambele părți sugerează că situația s-ar putea înrăutăți înainte să se calmeze. Lumea urmărește cu sufletul la gură, știind că de această strâmtoare depinde, într-un fel sau altul, stabilitatea economică a întregului glob.

Sursa: Al Jazeera