Armistitiul energetic dintre Rusia si Ucraina, anuntat unilateral de Trump, pare sa fi ajuns la final. Volodimir Zelenski a anuntat ca Kievul renunta la intelegerea care presupunea oprirea reciproca a atacurilor asupra infrastructurii energetice, iar mesajul lui nu a lasat loc de interpretari: gata cu pauza, Ucraina reia ostilitatile. La scurt timp dupa declaratie, rafinaria Rosneft din Riazan, care asigura circa 5% din capacitatea de rafinare a Rusiei, a fost deja lovita, semn ca vorbele presedintelui ucrainean nu au fost doar o pozitie diplomatica, ci un semnal clar ca actiunea militara a reinceput.

Decizia vine intr-un context destul de incarcat. Nu exista confirmare publica despre cine a dat exact ordinul de limitare a accesului Ucrainei la sistemul Starshield, folosit pentru comunicatii pe front si pentru operarea dronelor, insa Musk a declarat ca limitele sunt decise de armata americana si, in ultima instanta, de presedinte. Sistemul si-a reluat functionarea pe 15 octombrie. Intre timp, Ucraina a respectat cele trei zile de pauza convenite, perioada in care Rusia a continuat sa loveasca infrastructura energetica ucraineana, lasand circa 600.000 de oameni fara curent. In acest context, Zelenski a anuntat reluarea atacurilor, lovind direct in sursele de venit ale Rusiei, adica in rafinariile de petrol care finanteaza efortul de razboi al lui Putin.

Miscarea nu e deloc intamplatoare. Atacurile asupra rafinariilor rusesti lovesc exact in punctul sensibil al economiei Kremlinului, in exporturile energetice care tin la linie bugetul de razboi al Moscovei. Abandonarea intelegerii anuntate unilateral de Trump arata ca Ucraina nu mai are rabdare cu procesele diplomatice lente si prefera sa actioneze direct, acolo unde poate produce efecte imediate si vizibile. Citat de Financial Times, un oficial a rezumat situatia fara echivoc: "The block is out. We're done".

Pe de alta parte, povestea cu Starshield arunca o umbra serioasa asupra consistentei sprijinului american. Incertitudinile legate de cine a decis limitarea accesului sugereaza ca exista tensiuni interne legate de cat sprijin tehnologic ar trebui sa primeasca Ucraina, mai ales cand vorbim despre sisteme critice pentru coordonarea dronelor si comunicatiile de pe linia frontului. Nu e un detaliu minor, pentru ca fara acces stabil la astfel de instrumente, capacitatea Ucrainei de a opera eficient pe front poate fi serios afectata.

In acelasi timp, Rusia a lansat deja peste 850 de drone intr-o singura noapte, ceea ce sugereaza ca ambele tabere se indreapta spre o escaladare, nu spre o calmare a situatiei. Armistitiul energetic anuntat unilateral de Trump s-a destramat rapid, iar perspectivele unei pacii apropiate raman la fel de incerte ca inainte, daca nu chiar mai indepartate.

Reactiile de la Moscova nu au intarziat sa apara: Putin a amenintat cu "consecinte", iar Kremlinul sustine ca atacurile ucrainene contravin eforturilor de pace sustinute de Statele Unite. Un lucru pare limpede acum: razboiul din Ucraina intra intr-o noua faza tensionata, in care diplomatia pare sa fi pierdut teren in fata actiunilor militare directe. Dupa luni de negocieri si compromisuri fragile, ambele parti par sa fi ajuns la concluzia ca mesajele se transmit mai eficient prin drone si rachete decat prin discutii la masa tratativelor.

Sursa: