Mark Zuckerberg a vorbit public despre filmul care i-a definit imaginea publică timp de un deceniu și jumătate - și verdictul lui e scurt: «Toate astea erau complet greșite». Conform UNILAD, fondatorul Meta a comentat pentru prima dată în detaliu erorile din «The Social Network», filmul lui David Fincher din 2010 care a câștigat trei premii Oscar și a convins o generație întreagă că Facebook s-a născut din răzbunare, gelozie și o ruptură sentimentală de la Harvard.

Filmul regizat de David Fincher și scris de Aaron Sorkin l-a portretizat pe Zuckerberg drept un geniu asocial, dispus să-și trădeze cel mai bun prieten și să fure idei ca să construiască cel mai mare serviciu de socializare din lume. Erica Albright, personajul ficțional interpretat de Rooney Mara, care îl respinge pe Zuckerberg la începutul filmului și declanșează întreaga cascadă de evenimente, a devenit una dintre cele mai cunoscute scene de deschidere din cinematograful anilor 2000. Problema? Nu s-a întâmplat nimic din ce se vede în acea scenă, susține Zuckerberg.

Conform relatărilor din sursele citate de UNILAD, Zuckerberg a subliniat că motivația reală din spatele Facebook nu a fost nicio dorință de răzbunare și nici dovedirea valorii sale față de o fostă iubită. El a respins și narațiunea conform căreia ar fi trădat co-fondatorii companiei din calcul rece sau că relațiile din spatele startup-ului ar fi fost atât de toxice precum le-a prezentat Sorkin. Povestea reală, în varianta lui Zuckerberg, e mult mai banală și, paradoxal, mai fascinantă: un student pasionat de programare care a construit un produs dintr-un interes autentic pentru conectarea oamenilor, nu dintr-un complex de inferioritate.

Semnificația acestei declarații depășește cu mult un simplu conflict dintre un om de afaceri și o producție de la Hollywood. «The Social Network» a funcționat timp de ani de zile ca document cultural de referință - era filmul pe care îl vedeai dacă voiai să «înțelegi» Silicon Valley și cultura startup-urilor. Aaron Sorkin însuși a recunoscut că a ales drama în detrimentul acurateței, argumentând că o poveste adevărată mai puțin conflictuală ar fi fost un film plictisitor. Ironiv, tocmai această alegere narativă a creat o percepție durabilă despre Zuckerberg ca villain corporatist, o imagine care l-a urmărit mult timp după premiere.

Fenomenul nu e singular în istoria filmelor biografice despre tech. «Jobs», filmul din 2013 cu Ashton Kutcher, a fost criticat dur de foști colegi ai lui Steve Jobs pentru inexactități similare. «Tetris», seria Apple TV+ din 2023, a rescris dramatic evenimentele reale pentru a adăuga tensiune cinematografică. Diferența în cazul lui Zuckerberg e că subiectul biografiei e încă în viață, activ și mai influent ca oricând - iar Meta controlează platformele pe care circulă aceste narațiuni.

De ce vorbește Zuckerberg acum despre un film vechi de 15 ani? Rămâne de văzut dacă declarația face parte dintr-o strategie mai largă de reabilitare a imaginii publice, mai ales în contextul în care Meta traversează o perioadă de transformări masive legate de AI și realitate virtuală. S-ar putea ca, după ani în care a ignorat filmul, Zuckerberg să fi decis că narațiunea construită de Sorkin nu mai servește interesele unui om care vrea să fie perceput drept vizionar al viitorului, nu drept protagonistul unui thriller al trădărilor din anii 2000. Oricum ar fi, un lucru rămâne cert: povestea reală a Facebook, cu toate complicațiile și ambiguitățile ei, pare să fie mai interesantă decât orice ar fi putut inventa Hollywood.