Arturo Béjar, fost inginer de siguranță la Meta, a depus mărturie ca martor în procesul federal, susținând că Mark Zuckerberg este conștient de daunele pe care Facebook și Instagram le provoacă minorilor, dar că îngrijorarea publică afișată de el nu este altceva decât o fațadă. Conform Futurism, documentele din procesul intentat împotriva Meta descriu o companie care știa de riscuri și a ales să le ignore.

Conform Futurism, Arturo Béjar - fost angajat al Meta - afirmă că echipele interne ale companiei au identificat în mod repetat moduri prin care platformele afectează sănătatea mentală a utilizatorilor tineri. Rapoartele interne ar fi circulat pe culoarele companiei, ajungând inclusiv în atenția conducerii executive. Cu toate acestea, spune el, Meta nu a luat măsuri semnificative pentru a remedia problemele identificate. În schimb, compania ar fi continuat să optimizeze algoritmii pentru creșterea timpului petrecut pe platformă, știind că tinerii sunt mai susceptibili la mecanismele de tip dopamină ale feed-ului infinit și ale notificărilor.

Mărturia lui Béjar se înscrie într-o serie mai largă de acțiuni legale împotriva Meta. Procesul a fost intentat de 29 de procurori generali ai statelor americane, în Oakland, California. Zuckerberg a compărut în fața Congresului SUA, unde s-a scuzat public față de părinții ale căror copii au suferit daune asociate utilizării platformelor sale. Gestul a fost prezentat pe scară largă drept un moment de responsabilitate. Béjar susține însă că scuzele nu au fost urmate de schimbări interne reale, ceea ce face ca întreaga prestație să fie, în esență, o operațiune de relații publice.

Contextul acestui caz este relevant pentru oricine urmărește dezbaterea globală despre responsabilitatea platformelor digitale față de utilizatorii vulnerabili. Meta a fost amendată anterior în diverse jurisdicții, inclusiv cu o amendă de 567 de milioane de dolari într-un caz din New Mexico, care viza daune aduse sănătății mintale, exploatare sexuală și design adictiv - și se confruntă cu presiuni legislative crescânde atât în SUA, cât și în Uniunea Europeană. Legea privind siguranța online, adoptată în Marea Britanie, și discuțiile din Parlamentul European privind protecția minorilor în mediul digital sunt exemple concrete ale unui val legislativ care se formează tocmai ca răspuns la cazuri de acest tip.

Ceea ce face această dezvăluire mai puternică față de criticile anterioare este sursa: nu un cercetător academic sau un activist extern, ci un om din interiorul sistemului, cu acces la documente și comunicări interne. Asta ridică miza procesului la un alt nivel. Dacă instanța va accepta probele ca relevante, Meta ar putea fi obligată să dezvăluie date interne pe care le-a ținut departe de public ani de zile - date care ar putea influența legislația privind rețelele sociale în zeci de țări.

Rămâne de văzut dacă procesul va avansa suficient pentru a forța Meta să deschidă cărțile sau dacă compania va ajunge la o înțelegere extrajudiciară care să mențină documentele departe de ochii publicului. S-ar putea ca presiunea combinată a mai multor procese simultane să fie cel mai eficient mecanism prin care familiile și guvernele pot obliga platforma să facă ajustări reale - nu doar conferințe de presă cu scuze și lacrimi în fața Congresului.