O oră de laborator de microbiologie s-a transformat într-o urgență de sănătate publică după ce studenții au identificat greșit bacteria pe care o cultivau. În loc să lucreze cu un microorganism inofensiv, întreaga clasă a fost expusă la Francisella tularensis - agentul patogen care cauzează tularemia, o boală rară și potențial fatală. Toți cei 32 de participanți au primit tratament cu antibiotice de urgență.

Conform Ars Technica, incidentul a avut loc într-o clasă universitară de laborator în care studenții trebuiau să identifice un microorganism de rutină. Exercițiul presupunea cultivarea unei probe bacteriene și determinarea speciei prin tehnici standard de microbiologie. Undeva în acest proces, ceva a mers profund greșit: bacteria cultivată s-a dovedit a fi Francisella tularensis, nu microorganismul inofensiv așteptat.

Francisella tularensis este clasificată ca agent de biosecuritate de categorie A - aceeași categorie cu antraxul și ciuma bubonică. Este extrem de infecțioasă: inhalarea a mai puțin de 10 particule poate provoca boala. Tularemia se poate manifesta sub mai multe forme, inclusiv pneumonie tularemică, care are o rată de mortalitate ridicată dacă nu este tratată la timp. Din fericire, boala răspunde bine la antibiotice - doxiciclină sau ciprofloxacin - dacă tratamentul este administrat preventiv sau în stadii incipiente.

Toți cei 32 de studenți expuși au primit profilaxie cu antibiotice. Niciun caz de boală confirmată nu a fost raportat, ceea ce sugerează că intervenția rapidă a funcționat. Autoritățile de sănătate publică au fost notificate și au deschis o anchetă pentru a stabili cum a ajuns Francisella tularensis în mediul de laborator al cursului respectiv.

Întrebarea centrală rămâne: cum a trecut o bacterie din categoria A printr-un sistem de verificare destinat exact pentru a preveni astfel de situații? Laboratoarele universitare de microbiologie lucrează de regulă cu tulpini atent selectate pentru a fi inofensive sau cu potențial patogenic minim. Protocoalele standard impun verificarea identității microorganismelor înainte de distribuirea lor studenților - fie prin certificate de la furnizor, fie prin teste interne. Dacă oricare dintre aceste etape a lipsit sau a eșuat, întregul lanț de siguranță s-a prăbușit.

Incidentul ridică întrebări serioase despre lanțurile de custodie a probelor biologice în mediul academic. Laboratoarele universitare nu au același nivel de securitate ca laboratoarele BSL-3 sau BSL-4 unde Francisella tularensis este de obicei manipulată. Studenții nu poartă echipament de protecție respiratorie complet, nu lucrează sub hote cu flux laminar și nu sunt instruiți pentru protocoalele de biosiguranță de nivel înalt. Plasarea accidentală a unui agent patogen din categoria A într-un astfel de mediu deschis reprezintă un eșec sistemic, nu un accident izolat de moment.

Cazuri similare din trecutul recent arată că erorile de identificare bacteriologică în laboratoare educaționale nu sunt complet inedite, deși expunerea la agenți de categoria A rămâne excepțional de rară. De fiecare dată când apar, ele generează revizuiri ample ale protocoalelor și, uneori, suspendarea temporară a activităților de laborator.

Rămâne de văzut dacă universitatea implicată va face publice detaliile complete ale anchetei interne. Ancheta autorităților de sănătate publică ar putea clarifica dacă proba a provenit dintr-un furnizor extern cu probleme de etichetare, dintr-o contaminare internă sau dintr-o eroare umană la nivel de pregătire a exercițiului. Indiferent de concluzie, cei 32 de studenți care au mers la un curs obișnuit de laborator și au terminat ziua cu un tratament antibiotic de urgență sunt o dovadă că protocoalele de biosiguranță nu pot fi tratate ca formalitate birocratică.