Unul dintre cele mai mari mistere ale istoriei tocmai a primit un răspuns - care ridică și mai multe întrebări. Oamenii de știință au publicat rezultatele unei analize ADN realizate pe rămășițele lui Cristofor Columb, iar concluzia a luat prin surprindere comunitatea istorică internațională: originea navigatorului care a schimbat lumea este mai neclară ca oricând.

Decenii la rând, istoricii s-au certat pe hărți, documente și dialecte pentru a stabili de unde venea omul care a pus Europa în contact cu America în 1492. Teoria dominantă îl plasa în Genova, Italia - aceasta fiind și versiunea oficială predată în manuale. Dar o altă tabără susținea că Columb era de origine spaniolă, poate chiar dintr-o familie de evrei convertiți, numiți conversos, care adoptaseră creștinismul pentru a scăpa de Inchiziție. Portughezii aveau propria variantă, polonezii pe a lor, iar unii cercetători au avansat chiar origini catalane sau din insula Mallorca.

Rezultatele analizei ADN au fost prezentate în octombrie 2024, într-un documentar RTVE, de o echipă de cercetători spanioli conduși de profesorul José Antonio Lorente de la Universitatea din Granada, care au lucrat timp de mai mulți ani la extragerea și secvențierea materialului genetic din rămășițele considerate a fi ale lui Columb, depuse în Catedrala din Sevilla. Cercetătorii au comparat profilul genetic al navigatorului cu cel al urmașilor săi și cu baze de date genetice moderne din întreaga Europă.

Rezultatele, conform raportărilor preluate de diverse publicații internaționale, indică o prezență semnificativă de markeri genetici asociați cu populații din vestul Mediteranei și cu comunități evreiești sefardice - adică exact cei conversos despre care se vorbea în teoriile alternative. Asta ar putea susține ipoteza că Cristofor Columb nu era genovez prin naștere, ci provenea dintr-o familie de evrei iberici care și-au ascuns identitatea pentru a supraviețui climatului religios al epocii.

De ce contează asta mai mult decât pare la prima vedere? Identitatea lui Columb nu e o chestiune de curiozitate academică - e o oglindă a Europei din secolul al XV-lea. Dacă navigatorul care a deschis drumul spre Lumea Nouă era, de fapt, un evreu convertit forțat, care a ales să exploreze exact în perioada Inchiziției spaniole, întreaga poveste a descoperirii Americii capătă o cu totul altă nuanță. Nu mai e doar povestea unui explorator curajos, ci și a unui om care fugea - de persecuție, de identitate impusă, de o Europă care nu-i mai lăsa loc.

Reacțiile comunității științifice au fost mixte. Unii cercetători au salutat studiul ca pe o confirmare a ceea ce indiciile istorice sugerau de secole. Alții au fost mai prudenți, subliniind că ADN-ul antic este extrem de degradat și că interpretarea markerilor genetici din probe vechi de peste 500 de ani vine cu marje mari de eroare. Profesorul Lorente însuși a recunoscut că rezultatele sunt aproape pe deplin concludente, fără a elimina însă necesitatea unor cercetări suplimentare.

Ce rămâne cert este că identitatea lui Cristofor Columb continuă să fie una dintre cele mai fascinante enigme ale istoriei. Într-o epocă în care testele ADN pot rezolva crime vechi de decenii, faptul că originea unuia dintre cei mai faimoși oameni din istorie rămâne disputată spune ceva și despre limitele științei, și despre cât de mult ne dorim să deținem figurile istorice. Genova, Spania, Portugalia - fiecare vrea să-l revendice pe Columb. Poate că ADN-ul lui ne spune, de fapt, că nu a aparținut niciuneia pe deplin.