O postare de blog a climatologului Zeke Hausfather, semnalată de Wired, arată că agenții AI - programele autonome care execută sarcini complexe fără supraveghere umană constantă - consumă cantități de electricitate mult mai mari decât s-a estimat inițial. Hausfather și-a calculat consumul propriilor sesiuni de Claude Code și a ajuns la o medie de 3,0 kWh pe zi de utilizare (într-un interval de 1,2-5,9 kWh), adică mai mult decât consumul a două frigidere care rulează continuu, un exemplu menit să facă tangibilă o problemă altfel abstractă: infrastructura care susține inteligența artificială devine tot mai flămândă după energie.

Spre deosebire de un chatbot clasic, care răspunde o singură dată la o întrebare, un agent AI rămâne activ perioade lungi, procesează informații în bucle repetate, verifică rezultate, reface calcule și comunică cu alte sisteme. Această activitate constantă înseamnă că serverele care îl rulează nu se opresc niciodată, iar cererea de energie devine continuă, nu punctuală. Hausfather subliniază că această caracteristică schimbă complet calculul energetic față de utilizarea tradițională a AI-ului.

Fenomenul vine pe fondul unei expansiuni masive a centrelor de date la nivel global, alimentată de investiții uriașe din partea companiilor de tehnologie care se grăbesc să domine piața AI. Aceste facilități au nevoie de energie electrică non-stop pentru servere și, la fel de important, pentru sistemele de răcire care le împiedică să se supraîncălzească. Pe măsură ce tot mai multe companii adoptă agenți AI pentru sarcini repetitive - de la suport clienți la analiză financiară - numărul acestor sisteme active simultan crește exponențial, iar consumul agregat de energie urmează același trend.

Un studiu recent al cercetătorilor de la KAIST, prezentat la conferința IEEE HPCA 2026, arată o altă fațetă a problemei: agenții AI pot consuma până la 136,5 de ori mai multă energie per interogare decât AI-ul generativ clasic, în timp ce GPU-urile stau idle până la 54,5% din timp, așteptând răspunsuri de la diverse tool-uri. Un scenariu vehiculat, de 199 GW consum global, este un exercițiu de tip "ce-ar fi dacă", nu o prognoză oficială, dar arată cât de repede se pot aduna cifrele dacă adopția agenților AI se extinde fără optimizări.

Semnificația acestor date depășește cifrele brute de consum. Industria AI a fost deja criticată pentru amprenta sa de carbon, dar discuția s-a concentrat până acum mai ales pe antrenarea modelelor mari de limbaj, un proces intens energetic, dar limitat în timp. Agenții AI introduc o categorie nouă de consum: cel constant, de fundal, care nu se oprește niciodată. Este o schimbare comparabilă cu diferența dintre a lăsa un bec aprins câteva ore și a-l lăsa aprins permanent, an de an, multiplicat la scara a milioane de instanțe rulate simultan de companii din întreaga lume.

Comparația cu alte industrii energointensive devine tot mai frecventă în dezbaterea publică. Un raport BloombergNEF din 14 septembrie 2026 estimează că centrele de date din SUA ar putea adăuga o cerere suplimentară de peste 15 miliarde de picioare cubice de gaz natural pe zi până în 2035, mai mult decât consumă în prezent orice țară din lume în afară de China, Rusia, Iran și SUA, iar presiunea pusă pe rețelele electrice locale a dus deja la conflicte cu comunități care se tem de creșterea prețurilor la energie și de suprasolicitarea infrastructurii.

Rămâne de văzut cum vor reacționa reglementatorii și companiile tech la aceste avertismente. Unele firme promit deja soluții bazate pe energie regenerabilă sau nucleară pentru a susține expansiunea AI, dar ritmul construcției de infrastructură verde rămâne mult în urma vitezei cu care se lansează noi agenți și modele. Dacă tendința actuală continuă, sustenabilitatea ar putea deveni factorul care limitează, în cele din urmă, cât de departe poate merge revoluția AI - nu lipsa de idei sau de capital, ci pur și simplu lipsa de curent electric disponibil.