Oamenii de știință au reușit pentru prima dată în istorie să folosească inteligența artificială pentru a genera o genomă completă de la zero și a produce un virus funcțional care ucide bacterii. Bacteriofagul creat din cod genetic generat artificial a funcționat în realitate, nu doar în simulare - o premieră mondială care schimbă regulile jocului în biotehnologie și ridică întrebări serioase despre riscurile biologice ale erei AI.

Conform BBC și IFLScience, cercetătorii au antrenat modele de inteligență artificială să genereze secvențe genomice sintetice, adică să inventeze de la zero instrucțiunile genetice ale unui organism. Rezultatul a fost un bacteriofag - un virus care atacă și distruge bacteriile, nu celulele umane - care a dovedit că poate funcționa în condiții reale de laborator. Din cele aproximativ 300 de genomuri sintetice testate, 16 s-au dovedit funcționale, ceea ce cercetătorii au descris ca un rezultat remarcabil pentru o tehnologie atât de nouă.

Bacteriofagii nu sunt o idee nouă în medicină. Terapia cu fagi - folosirea virusurilor pentru a distruge bacterii patogene - există de aproape un secol, dar a rămas în umbra antibioticelor până când criza rezistenței la antimicrobiene a readus-o în atenție. Problema clasică era că fiecare bacteriofag e extrem de specific: atacă o singură tulpină bacteriană. Găsirea sau cultivarea fagului potrivit pentru o infecție specifică poate dura săptămâni, timp pe care mulți pacienți grav bolnavi nu îl au. Exact în acest gol intervine AI-ul: dacă modelele pot genera genomuri funcționale la cerere, adaptate rapid la o bacterie-țintă, viteza terapiei cu fagi s-ar putea accelera dramatic.

Implicațiile sunt uriașe într-un context în care Organizația Mondială a Sănătății avertizează că rezistența la antibiotice reprezintă una dintre cele mai mari amenințări globale ale secolului. Infecțiile bacteriene rezistente omoară deja sute de mii de oameni pe an la nivel global, iar arsenalul clasic de antibiotice se epuizează. Un sistem AI capabil să proiecteze virusuri ucigătoare de bacterii la comandă ar putea deveni un instrument-cheie în această bătălie.

Dar aceeași capacitate care face această tehnologie promițătoare o face și periculoasă. Faptul că AI poate genera genomuri funcționale ridică o întrebare pe care biologii de securitate o discută în șoaptă de ani: cine mai controlează accesul la instrucțiunile genetice ale unui organism patogen? Dacă modelele devin suficient de puternice, barierele care separă cercetarea legitimă de potențiala utilizare malițioasă se subțiază. Unul dintre cercetătorii implicați în studiu a declarat, conform IFLScience: «Dacă vom continua să avansăm tehnologia acestor modele, vor avea un impact pozitiv major asupra umanității» - o afirmație optimistă, dar care omite în mod convenabil reversul medaliei.

Ritmul progresului în biologie sintetică asistată de AI a depășit în ultimii ani orice predicție. Acum un deceniu, ideea că un model de limbaj ar putea genera o genomă funcțională părea science-fiction. Astăzi e un experiment publicat. Urmează, probabil, testele clinice care ar putea valida terapia cu fagi sintetici ca alternativă reală la antibiotice - și odată cu ele, o dezbatere socială și politică pe care societatea nu pare pregătită să o poarte. Rămâne de văzut dacă instituțiile internaționale de biosecuritate vor reuși să țină pasul cu o știință care avansează mai repede decât orice cadru de reglementare poate absorbi.