Industria AI din Statele Unite a avut ani la rând mână liberă. Dacă ceea ce se vehiculează la Washington se confirmă, perioada asta s-ar putea încheia. Noua majoritate democrată din Congres pare hotărâtă să pună frâne companiilor care construiesc modele tot mai puternice, iar una dintre ideile aflate pe masă ar schimba din temelii felul în care se face cercetare în domeniu: un permis federal obligatoriu pentru antrenarea AI-ului avansat.

Propunerea poartă numele de Ban Superintelligence Act și este susținută de reprezentanții Greg Casar și Alexandria Ocasio-Cortez, alături de senatorul Bernie Sanders. Proiectul ar înființa o instituție nouă, Departamentul pentru Inteligență Artificială, condusă de un secretar. Acel departament ar elibera acreditările fără de care un laborator nu ar mai putea lucra la modele considerate «avansate».

Tonul politic din jurul proiectului a devenit tot mai dur în ultima vreme. Reprezentanta democrată din Arizona, Yassamin Ansari, a scris pe rețelele sociale că prioritatea numărul unu a agendei democrate, din prima zi, ar trebui să fie o pauză în dezvoltarea AI-ului avansat, reglementarea unei industrii pe care o descrie drept scăpată de sub control și interzicerea superinteligenței artificiale. Liderul democrat din Cameră, Ted Lieu, a atacat la rândul lui republicanii, într-o conferință de presă de după alegeri, pentru că au lăsat industria AI să «alerge nestingherită».

Secretarul noii agenții ar avea puteri uriașe. Conform textului proiectului, laboratoarele ar trebui să îi ofere acces complet la infrastructura lor, atât cea digitală, cât și cea fizică, inclusiv centrele de date. Tot el ar defini ce înseamnă «avansat», iar pragul ar fi mobil: poate fi ridicat sau coborât pe măsură ce tehnologia evoluează. Cu alte cuvinte, nu ar exista o linie fixă pe care companiile să o poată ocoli, ci una pe care o mută birocrația.

Ce ar însemna asta pentru cursa dintre marile companii americane? Pentru laboratoarele care își măsoară avansul în luni, un proces de autorizare ar adăuga un filtru nou între idee și lansare. Cine nu are echipe de avocați și relații bune la Washington ar putea rămâne în urmă, iar cine are le-ar putea folosi. Pe de altă parte, accesul total la datele și la serverele fiecărei companii ridică întrebări serioase despre secretele comerciale și despre cât de mult ar putea vedea statul din interiorul unor afaceri private.

Partea cea mai spectaculoasă a proiectului sunt pedepsele. Pentru «actorii necinstiți» care ignoră regulile departamentului, legea prevede până la 20 de ani de închisoare pentru cazurile cele mai grave. Angajații individuali ar putea primi interdicții de 10 ani de a lucra în industrie. Pentru un domeniu în care talentul se mută de la o companie la alta cu pachete de salarii de milioane, amenințarea cu excluderea din meserie ar fi un instrument de presiune fără precedent.

Deocamdată este vorba doar de o inițiativă legislativă, nu de lege. Rămâne de văzut dacă democrații mai moderați vor susține ideea sau o vor considera prea radicală, ținând cont că vorbim de o propunere care combină autorizarea prealabilă, inspecții și pedepse penale. Mai rămâne de văzut și cum ar reacționa Casa Albă, care a lăsat până acum sectorul practic fără supraveghere.

Oricum ar sta lucrurile, direcția e clară. Pentru prima dată, în Congres se discută serios nu doar despre amenzi sau transparență, ci despre dreptul de a antrena un model. Dacă ideea prinde, întrebarea nu va mai fi cine construiește cel mai puternic AI, ci cine primește mai întâi semnătura de pe hârtie.