Ai văzut probabil deja genul ăsta de conținut fără să știi că e propagandă: videouri animate, estetice, uneori amuzante, cu personaje stilizate sau efecte vizuale atractive, care transmit un mesaj politic. Ei bine, conform BBC, există un om care produce astfel de materiale pro-Iran și care a devenit viral fără ca publicul larg să realizeze ce consumă.

Fenomenul are deja un nume printre experți: „slopaganda". E un termen care combină „slop" (adică gunoi digital, conținut generat în masă de AI, fără prea mult efort) cu „propagandă". Practic, vorbim despre materiale ieftine, produse rapid cu instrumente de inteligență artificială, dar care au un mesaj politic bine țintit și ajung să fie distribuite de milioane de oameni fără să ridice nimeni un sprânceană.

Cazul documentat de BBC e al unui singur creator care a reușit să strângă milioane de vizualizări pe platforme precum TikTok și Instagram cu videouri aparent inofensive, uneori chiar amuzante, dar care promovează în mod constant o narațiune favorabilă Iranului. Nu e vorba de știri false clasice, cu titluri senzaționale și greșeli gramaticale evidente. E ceva mult mai periculos: conținut care arată bine, se consumă ușor și te face să absorbi un punct de vedere fără să îți dai seama că ești influențat.

Ce face AI-ul în toată povestea asta? Simplu: reduce la zero costurile de producție. Odinioară, ca să faci propagandă la scară mare, aveai nevoie de o echipă întreagă, de bani mulți și de timp. Acum, cu câteva aplicații gratuite sau ieftine, un singur om poate produce zeci de videouri pe zi, fiecare adaptat pentru un alt public, o altă platformă, un alt format. Algoritmii fac restul.

Experții în securitate cibernetică și cercetătorii care studiază dezinformarea trag semnale de alarmă de ceva vreme, dar acum situația a escaladat serios. Problema nu e doar că există astfel de conținut, ci că platformele sociale nu au mecanisme clare să îl identifice și să îl marcheze ca propagandă. Un video animat cu o pisică drăguță care comentează indirect politica externă a SUA nu pică la niciun filtru automat, dar mesajul ajunge acolo unde trebuie.

România nu e nici ea ferită de fenomen, chiar dacă exemplul BBC vine din zona conflictelor din Orientul Mijlociu. Același tip de conținut, produse cu aceleași unelte, poate fi folosit pentru a influența alegeri, a alimenta tensiuni sociale sau a discredita instituții. Și cel mai tare ne lovește tocmai faptul că arată bine, că e captivant, că nu dai skip după două secunde.

Soluția? Momentan, nu prea există una clară. Specialiștii spun că educația media e esențială, că trebuie să ne obișnuim să întrebăm cine a făcut conținutul, de ce și pentru cine. Dar până când asta devine reflex colectiv, „slopaganda" crește netulburată în feedurile noastre, un videou viral după altul.

Sursa: BBC News