Un grup de cercetători a lansat o ipoteză care ar putea rescrie modul în care înțelegem crima, violența și responsabilitatea penală: bacteriile care trăiesc în intestinul uman nu sunt simple pasageri tăcuți, ci ar putea juca un rol activ în formarea comportamentului agresiv și antisocial. Conform Futurism, oamenii de știință susțin că microbiomul psihopaților prezintă diferențe clare față de cel al persoanelor fără tulburări de personalitate - și că aceste diferențe ar putea influența deciziile violente.

Microbiomul intestinal reprezintă totalitatea microorganismelor - bacterii, ciuperci, viruși - care trăiesc în tractul digestiv uman. În ultimii ani, cercetătorii au documentat tot mai mult legătura dintre intestin și creier, un canal de comunicare cunoscut în știință drept axa intestin-creier. Prin intermediul nervului vag și al unor substanțe neurochimice produse chiar de bacterii - precum serotonina, dopamina și acidul gama-aminobutiric (GABA) - microbiomul poate influența starea de spirit, nivelul de anxietate și chiar anumite impulsuri comportamentale.

Ceea ce aduce nou studiul citat de Futurism este direcționarea acestei analize spre persoanele diagnosticate cu tulburări de personalitate antisocială, categoria clinică în care se încadrează cei descriși popular drept psihopați. Cercetătorii au observat că profilul microbiomului acestor persoane diferă față de cel al grupurilor de control, cu anumite specii bacteriene prezente în cantități neobișnuit de mari sau mici. Ipoteza centrală este că aceste dezechilibre microbiene ar putea amplifica sau chiar genera tendințele impulsive și lipsa de empatie caracteristice tulburării antisociale.

De ce contează? Pentru că, dacă bacteriile din corpul unui om pot contribui la comportamentul său criminal, întreaga arhitectură morală și juridică a responsabilității penale intră sub semnul întrebării. Sistemele de justiție din lume pornesc de la premisa că infractorii acționează dintr-un liber arbitru relativ intact. Dacă o componentă biologică externă - o populație de microorganisme - influențează deciziile, unde tragem linia dintre voință și biologie?

Nu e prima dată când știința pune presiune pe conceptul de responsabilitate penală. Neuroimagistica a arătat că creierul unor criminali în serie prezintă anomalii structurale în zonele legate de empatie și control al impulsurilor. Genetica a identificat variante ale unor gene asociate cu agresivitatea. Microbiomul vine ca un nou strat de complexitate, cu o particularitate care îl face mai deranjant decât celelalte: poate fi modificat. Teoretic, dacă o anumită compoziție bacteriană contribuie la comportament agresiv, ar putea fi și corectată prin dietă, probiotice sau tratamente țintite.

Aceasta ar deschide un orizont terapeutic complet nou în criminologie - și, simultan, un câmp de etică minat. Cine decide că un deținut trebuie să urmeze un tratament pentru microbiom? Poate fi aceasta o formă de intervenție forțată? Poate refuza un acuzat să fie «tratat» biologic înainte de proces?

Deocamdată, cercetarea se află la stadiu incipient și nu există un consens științific consolidat. Oamenii de știință subliniază că microbiomul este un factor contributiv, nu determinant - nimeni nu susține că bacteriile singure fabrică un criminal. Rămâne de văzut dacă studiile viitoare vor confirma corelațiile observate și dacă jurisprudența va fi vreodată nevoită să ia în calcul un argument de tipul «microbiomul meu a acționat în locul meu». Cert este că granița dintre biologie și responsabilitate morală devine tot mai neclară - și că răspunsurile simple nu mai sunt de ajuns.