Mașinile electrice sunt viitorul transportului - dar nimeni nu ți-a spus că, atunci când iau foc, devin unul dintre cele mai periculoase tipuri de incendiu pe care pompierii le-au văzut vreodată. Un studiu recent analizat de Futurism aruncă o lumină dură asupra unui adevăr inconfortabil: nu există, practic, nicio metodă bună de a stinge un vehicul electric în flăcări.

Fenomenul care îi ține pe pompieri în alertă se numește «thermal runaway» - sau scăpare termică necontrolată. Când o celulă dintr-un pachet de baterii litiu-ion se supraîncălzește, eliberează căldură care declanșează supraîncălzirea celulei vecine, apoi a celei de lângă ea, într-un lanț de reacții în cascadă aproape imposibil de întrerupt din exterior. Spre deosebire de un incendiu obișnuit de combustibil, focul dintr-o baterie EV are propriul oxigen integrat în structura chimică - ceea ce înseamnă că apa, spuma sau dioxidul de carbon nu pot suprima flăcările în același mod clasic.

Studii de caz din SUA și Europa au documentat situații în care vehicule electrice au continuat să ardă sau să reizbucnească la ore sau chiar zile după ce pompierii credeau că focul fusese stins. Au existat cazuri în care mașini scoase din flăcări și lăsate în parcările de colectare ale poliției au reizbucnit spontan noaptea, producând pagube suplimentare. Unele unități de pompieri au ajuns să scufunde complet vehiculele în rezervoare mari cu apă - practic înecând bateria - ca singură metodă sigură de a preveni reizbucnirea.

Volumul de apă necesar pentru a gestiona un astfel de incendiu este de multe ori mai mare decât cel folosit la un autoturism clasic cu motor termic. Anumite surse din industria de urgențe citate de Futurism menționează că un singur EV poate necesita zeci de mii de litri de apă pentru a fi ținut sub control - o resursă uriașă, mai ales în zone izolate sau pe autostrăzi unde accesul hidranților este limitat.

Problema nu este că mașinile electrice iau foc mai des decât cele pe benzină - statistic, rata de incendiu per vehicul este comparabilă sau chiar mai mică. Problema reală este ce se întâmplă după ce focul pornește: intensitatea, durata și dificultatea intervenției sunt de un alt ordin de mărime. Toxic și volatil, fumul produs în timpul unui thermal runaway conține fluoruri de hidrogen și alte substanțe chimice periculoase, care pun în pericol și pompierii aflați la fața locului.

Industria auto și companiile de cercetare testează mai multe direcții pentru a gestiona riscul. Unele producătoare lucrează la sisteme interne de detectare timpurie care pot izola celulele defecte înainte ca scăparea termică să se propage. Altele experimentează noi tipuri de electroliti solizi în locul celor lichizi - o schimbare care ar reduce semnificativ riscul de aprindere. Companiile de pompieri testează, la rândul lor, pungi speciale de reținere a vehiculelor în flăcări și dispozitive de injectare directă a apei în pachetul de baterii.

Reglementările în domeniu sunt, deocamdată, în urmă față de ritmul adoptării EV-urilor. Unele state din SUA au început să ceară cursuri obligatorii de pregătire pentru pompieri pe tema vehiculelor electrice, dar standardizarea la nivel național și european rămâne incompletă.

Ritmul de vânzare al mașinilor electrice continuă să crească accelerat, ceea ce înseamnă că probabilitatea de a vedea astfel de incendii va crește proporțional. S-ar putea ca soluțiile tehnice - baterii solid-state, sisteme mai bune de management termic - să ajungă la timp pentru a schimba ecuația. Rămâne de văzut dacă industria va rezolva problema înaintea infrastructurii de urgență sau dacă pompierii vor fi nevoiți ani buni să facă față unor situații pentru care nu există un manual clar. Un lucru e sigur: viitorul electric vine cu propriile riscuri pe care nimeni nu le-a pus pe afișul showroom-ului.