Guvernul american refuză să spună cetățenilor cum a folosit DOGE - divizia de eficiență condusă de Elon Musk - inteligența artificială pentru a implementa măsuri de dereglementare în domeniul locuințelor, cu impact asupra milioanelor de americani. Conform Wired, Departamentul pentru Locuințe și Dezvoltare Urbană (HUD) a reținut documente solicitate printr-o cerere de informații publice, invocând mecanisme juridice pe care instanțele le-au respins până acum ca nefondate în acest context.

Scandalul a izbucnit după ce organizația Democracy Forward a depus o cerere oficială FOIA (Freedom of Information Act) prin care solicita documente legate de utilizarea inteligenței artificiale de către DOGE în cadrul HUD, iar Wired a raportat public despre această situație. Răspunsul primit a fost unul neobișnuit: agenția a refuzat să divulge materialele, invocând Presidential Records Act și argumentând că DOGE nu constituie o agenție supusă FOIA - argumente pe care specialiștii în drept administrativ le consideră fie greșit aplicate, fie inadecvate pentru această situație, și care au fost respinse de instanțe. Practic, guvernul a ridicat scuturi juridice pentru a bloca tocmai tipul de transparență pe care legea FOIA îl garantează.

Contextul mai larg este și mai îngrijorător. DOGE - Departamentul pentru Eficiența Guvernamentală, un organism neoficial condus inițial de Elon Musk - a avut acces la sisteme și baze de date ale mai multor agenții federale, stârnind îngrijorări serioase legate de confidențialitatea datelor și de modul în care deciziile de politică publică au fost influențate sau automatizate. Utilizarea AI pentru eliminarea și relaxarea reglementărilor în domeniul locuințelor, inclusiv prin instrumente precum SweetREX, ridică întrebări esențiale: ce algoritmi au fost folosiți, pe ce date au fost antrenați, cine a verificat acuratețea și echitatea lor și, mai ales, cum au influențat concret deciziile care afectează oamenii cu venituri mici, chiriașii sau beneficiarii de ajutoare federale pentru locuință.

Politica de locuințe este un domeniu extrem de sensibil în SUA. Decizii luate pe baza unor modele AI netransparente pot perpetua discriminarea rasială și economică deja înrădăcinată în sistemul imobiliar american - o problemă documentată în decenii de cercetări. Dacă un algoritm opac a decis cine primește ajutor federal pentru chirie sau cum sunt alocate fondurile pentru locuințe sociale, absența oricărei supravegheri publice transformă o problemă birocratică într-un risc sistemic major.

Cazul nu este singular. DOGE a generat controverse similare în legătură cu accesul său la datele Trezoreriei, ale Departamentului de Educație și ale altor agenții. Dar refuzul HUD de a explica utilizarea AI adaugă un strat nou de opacitate: nu vorbim doar de cine are acces la date, ci de cum sunt folosite aceste date pentru a lua decizii automate cu impact real asupra vieților oamenilor.

Din perspectiva dreptului la informație, situația creată de HUD reprezintă un precedent periculos. Dacă agențiile federale pot respinge cereri FOIA invocând privilegii juridice inadecvate sau interpretări extensive ale unor legi existente, întreg mecanismul de transparență guvernamentală riscă să devină o formalitate goală. Organizațiile pentru drepturile civile și experții în guvernanță AI au cerut Congresului să intervină și să solicite explicații publice.

Rămâne de văzut dacă presiunea publică sau o eventuală decizie judecătorească vor forța HUD să divulge documentele. Deocamdată, singurul lucru cert este că guvernul american a folosit AI pentru a modela politici care afectează milioane de oameni - și refuză să spună oricui cum a făcut asta. S-ar putea ca această opacitate să devină ea însăși subiect de litigiu, mai ales dacă alți jurnaliști sau organizații civice vor depune cereri similare.