Franța trăiește astăzi o zi de protest la nivel național, după o săptămână în care elevii au blocat sute de școli, cel puțin 190 dintre ei au fost răniți, iar peste 5.000 de oameni au fost arestați. Organizatorii au chemat la mobilizare generală astăzi, în sprijinul elevilor care cer mai multe investiții în educație. Potrivit BBC, ministrul francez al Educației, Édouard Geffray, a spus că luni 589 de școli au fost închise parțial sau total din cauza protestelor, față de 735 vineri.

Unul dintre cele mai grave incidente a avut loc luni, în orașul Lens, din nordul țării, unde unui băiat de 15 ani i-a fost smulsă mâna în timpul unei confruntări, după ce o grenadă i-a explodat în mână. Potrivit prefectului, ar fi fost vorba despre o grenadă asurzitoare a poliției pe care adolescentul ar fi ridicat-o de la sol, iar circumstanțele incidentului sunt anchetate de IGPN. Elevul a fost transferat la un spital din apropiere, iar rana nu îi pune viața în pericol, au precizat oficialii. Cu o săptămână în urmă, Eden, în vârstă de 14 ani, a fost grav rănit la Saint-Ouen-l'Aumône, după ce ar fi fost lovit în cap de o grenadă cu gaze lacrimogene. Avocatul familiei spune că adolescentul a suferit o dublă fractură de maxilar și a avut nevoie de o intervenție chirurgicală extrem de amplă.

Mama lui Eden a vorbit în fața presei luni, iar BFMTV a citat-o spunând că are inima frântă. Femeia a descris situația drept rușinoasă, violentă și cumplită și a subliniat că autoritățile se confruntă cu niște copii care cer condiții mai bune pentru a învăța.

Valul de demonstrații a început la sfârșitul lui septembrie, într-un liceu din suburbiile Parisului, și s-a extins în toată țara. Protestele au pornit de la liceeni, apoi li s-au alăturat și studenții. Elevii invocă mai multe probleme: clase suprapopulate, clădiri degradate și lipsa profesorilor. Nemulțumirile sunt, așadar, despre condițiile de zi cu zi din școli, nu despre un singur punct de dispută.

Cifrele arestărilor arată cât de mare e miza. Potrivit datelor ministerului francez al Justiției, citate de BBC, 5.060 de persoane au fost arestate de la începutul mișcării. Dintre ele, 87% sunt minori, iar 13% adulți. Paisprezece persoane ar fi fost plasate în arest preventiv, iar 1.802 sunt urmărite penal, între care 319 adulți și 1.483 de minori.

Guvernul spune că a venit cu răspunsuri. Duminică, premierul Sébastien Lecornu a anunțat un set de măsuri pentru a rezolva dificultățile elevilor și ale personalului din școli și a promis schimbări vizibile în unități. Tot el a transmis însă că nu vor exista concesii în fața violenței și că guvernul îi sprijină pe elevii și angajații agresați, precum și pe polițiștii și jandarmii răniți. Ministrul Educației a spus că 24 de școli au fost arse și devastate de la începutul protestelor, iar în unele locuri au fost incendiate și tomberoane.

Organizatorii nu sunt convinși. Union Syndicale Lycéenne (USL), una dintre organizațiile-cheie ale mișcării, susține că guvernul nu a oferit nimic concret. Grupul vorbește despre un blocaj politic și despre o represiune fără precedent împotriva mișcării și i-a chemat pe oameni să iasă în stradă astăzi. USL acuză poliția că a folosit forță excesivă împotriva protestatarilor. Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a răspuns săptămâna trecută că manifestațiile au fost gestionate într-un mod extrem de proporțional.

Mișcarea a căpătat între timp sprijin și din afara liceelor. Sindicatul profesorilor SNES-FSU și-a îndemnat membrii să participe la protestul de astăzi. Liderul stângii radicale La France Insoumise (LFI), Jean-Luc Mélenchon, a numit protestele cea mai puternică mișcare a liceenilor și studenților de la 1968 încoace, anul marilor tulburări sociale în care milioane de angajați au intrat în grevă.

Criza s-a politizat rapid, deși alegerile prezidențiale sunt încă departe. Guvernul și politicienii de extremă dreapta dau vina pe extrema stângă că alimentează protestele. Lecornu a acuzat LFI de iresponsabilitate pentru că ar cere extinderea mișcării. Marine Le Pen, liderul Rassemblement National, a spus că nu mai e vorba de proteste ale liceenilor, ci de revolte organizate de profesioniști și supravegheate de deputați LFI, și a cerut adoptarea unei noi legi anti-revoltă. Mélenchon, candidatul LFI la prezidențiale, pune în schimb violențele pe seama abuzurilor poliției și îi îndeamnă pe oameni să iasă în stradă pentru a proteja manifestațiile tinerilor. Primarul stângist al Marsiliei, Benoît Payan, a condamnat violența inacceptabilă din orașul său, dar a recunoscut că tinerii sunt îngrijorați în mod legitim pentru viitorul lor și al serviciilor publice și că ar trebui să se exprime calm.

Ce urmează depinde mult de amploarea protestului de azi. Dacă mobilizarea națională va fi masivă, guvernul va avea de ales între a face concesii reale la capitolul educație și a rămâne pe linia dură, într-o criză soldată deja cu sute de răniți și mii de arestări. Rămâne de văzut dacă promisiunile premierului vor ajunge să schimbe ceva în clase sau dacă strada va continua să fie principalul loc unde se discută despre școala franceză.