Google a început să le propună insistent utilizatorilor selfie-uri video pentru a le verifica identitatea și a le confirma accesul la propriile conturi, potrivit Futurism. Funcția a fost anunțată încă din iulie 2026, însă noutatea din septembrie este promovarea ei agresivă direct pe pagina principală Google, iar cererea de a te filma pentru a demonstra că ești tu însuți a stârnit imediat reacții critice din partea specialiștilor în protecția datelor personale.

Conform Futurism, procesul presupune ca utilizatorul să înregistreze un scurt clip video cu propriul chip, la cererea unui prompt afișat pe homepage-ul Google, semnalat inițial de Search Engine Watch, care propune opțiunile "don't set up" sau "set up selfie". Funcția rămâne opțională, deși modul agresiv în care este promovată a stârnit deja controverse. Ideea de bază nu este nouă (multe platforme folosesc deja verificarea facială pentru autentificare), însă faptul că vine de la Google, una dintre companiile cu cel mai mare acces la datele personale ale oamenilor la nivel global, schimbă radical miza discuției. Google administrează deja e-mailul, calendarul, fotografiile, locația și istoricul de căutare al a miliarde de oameni. Adăugarea unei baze de date cu selfie-uri video înseamnă, practic, o resursă biometrică suplimentară, strânsă direct de la sursă.

Cel mai controversat detaliu ține de disclaimerul afișat chiar în procesul de configurare: acesta precizează că videoclipul este folosit și pentru a determina dacă utilizatorul este "suficient de în vârstă pentru anumite servicii Google". Mai mult, opțiunea "Improve Google services" permite companiei să folosească aceste selfie-uri pentru a antrena sistemele proprii de recunoaștere facială și de estimare a vârstei, dincolo de simpla verificare a identității. Google declară public că înregistrările sunt criptate în repaus, stocate doar cu consimțământul utilizatorului și pot fi șterse oricând din setările contului. Rămâne însă de văzut cât de mult se poate baza publicul pe aceste asigurări, având în vedere istoricul companiei de a-și modifica repetat politicile de confidențialitate în ultimii ani.

Futurism notează că astfel de cereri ridică semne de întrebare esențiale: cine are acces la aceste înregistrări și ce se întâmplă dacă sunt scurse sau folosite în alte scopuri decât cel declarat. Verificarea biometrică diferă fundamental de o parolă, care poate fi schimbată dacă este compromisă, în timp ce fața unei persoane rămâne aceeași. Odată ce datele biometrice ajung într-o bază de date vulnerabilă la breșe de securitate, riscul devine permanent.

Acest tip de măsură se înscrie într-un tipar mai larg, vizibil în ultimii ani la mai multe companii tech, care combină verificarea de identitate cu colectarea de date biometrice sub pretextul securității contului. Diferența majoră față de alte sisteme similare este scara: Google operează la nivel de miliarde de utilizatori, iar orice bază de date construită la această dimensiune devine automat o țintă cu risc ridicat pentru atacuri cibernetice. În plus, folosirea recunoașterii faciale ca metodă de verificare normalizează tot mai mult ideea că identitatea online trebuie dovedită prin corpul propriu, nu doar prin cunoștințe (parole) sau obiecte deținute (telefoane, chei de securitate).

Experții subliniază faptul că astfel de practici pot deveni rapid un standard tacit al industriei. Lipsa de transparență privind utilizarea ulterioară a acestor înregistrări, în special pentru antrenarea algoritmilor proprii, alimentează neîncrederea publicului, într-un context în care scurgerile de date și utilizarea abuzivă a informațiilor personale au devenit tot mai frecvente.

Rămâne de văzut dacă Google va oferi clarificări suplimentare despre politica exactă de folosire a acestor selfie-uri video, mai ales în privința datelor legate de vârstă și a antrenării sistemelor de recunoaștere facială. Presiunea publică și posibilele reacții ale autorităților de reglementare din Europa, unde regulile privind datele biometrice sunt printre cele mai stricte din lume, ar putea forța compania să-și ajusteze abordarea. Până atunci, cazul readuce în discuție o întrebare tot mai actuală: cât de mult din identitatea noastră fizică suntem dispuși să cedăm marilor platforme tech în schimbul unei presupuse securități sporite.